News

Migranții ca armă în războiul hibrid. Putin și Lukașenko înghesuie refugiați la granițele Poloniei, Letoniei și Lituaniei

Tactica de a folosi migranții ca armă nu este nouă. Europa a fost scena celor mai multe cazuri de utilizare a "bombardamentului demografic". Se întâmplă aproape de România, la granița dintre Polonia și Belarus.
11.11.2021 | 19:24
Migrantii ca arma in razboiul hibrid Putin si Lukasenko inghesuie refugiati la granitele Poloniei Letoniei si Lituaniei
Criză a migranților la granița Belarusului cu Polonia, Lituania și Letonia Foto: hepta, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Migranții au fost folosiți pentru a obține avantaje geopolitice în deceniile trecute de Cuba și Haiti împotriva Statelor Unite, în vreme ce Rusia, Libia, Turcia sau Marocul i-au folosit împotriva Europei.

Cea mai recentă criză a migranților se întâmplă la granițele Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarusul și, spun voci din comunitatea internațională, situația ar fi generată chiar de Aleksandr Lukașenko, președintele de la Minsk, care ar căuta să se răzbune pe UE pentru sancțiunile aplicate țării pe care o conduce. Cu binecuvântarea Moscovei.

ADVERTISEMENT

Lukașenko înghesuie migranți la granițele Poloniei, Letoniei și Lituaniei

Inspirat de concesiile pe care Turcia și Marocul le-au câștigat utilizând migrația ca armă, Lukașenko exercită presiuni asupra UE prin crearea unei crize a migranților la granița bielorusă cu Lituania, Letonia și Polonia.

Potrivit European Council on Foreign Relations, un think-tank care efectuează cercetări independente privind politica externă și de securitate europeană, Lukașenko nu urmărește doar să forțeze UE să îmblânzească sancțiunile impuse țării sale, ci și ca blocul comunitar să lanseze un dialog cu guvernul său, să înceapă negocieri și, prin urmare, să demonstreze că declarațiile liderilor europeni despre ilegitimitatea sa nu sunt altceva decât vorbe goale.

ADVERTISEMENT

Lukașenko a început să folosească migrația ca armă imediat după ce UE a impus al patrulea pachet de sancțiuni asupra regimului de la Minsk.

S-a înregistrat o creștere a zborurilor din Orientul Mijlociu către Belarus, în timp ce așa-numitele companii turistice din țară au pregătit oferte speciale pentru vizitarea obiectivelor turistice la granița sa de vest.

ADVERTISEMENT

Lituania a fost lovită prima, găzduind inițial refugiați și alți migranți în tabere speciale de pe teritoriul său. Dar acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil pe măsură ce numărul migranților creștea.

Autoritățile lituaniene au răspuns schimbând tactica. Acum, ei îi returnează pe toți cei care trec ilegal granița în Belarus, proces ilegal în conformitate cu legislația UE și internațională – și care, în consecință, au atras critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.

ADVERTISEMENT

Lituania a ridicat zeci de kilometri de gard de sârmă ghimpată la granița sa și a întărit patrulele.

ADVERTISEMENT

Migrația folosită ca armă

Polonia se află în același scenariu. Cea mai apropiată de Germania, țara este acum principala țintă a lui Lukașenko. Autoritățile poloneze blochează acum sute de încercări de a trece ilegal granița în fiecare zi.

Din august, peste 30.000 de migranți au încercat să pătrundă pe teritoriul polonez. Guvernul a văzut-o nu ca pe o criză umanitară, ci ca pe un act de agresiune din partea Belarusului și nu a avut nicio reținere în a opri migranții cu orice preț – hotărând că, dacă trec granița, trebuie să fie împinși înapoi în Belarus.

Pe 2 septembrie, guvernul a declarat stare de urgență în zona de frontieră, ceea ce înseamnă că acum este interzis accesul oricui dorește să-i ajute pe cei blocați acolo, inclusiv medici, lucrători ai ONG-urilor și jurnaliști.

În octombrie, parlamentul polonez a adoptat o lege care permite respingerea migranților conform legislației interne. Între timp, guvernul a desfășurat 12.000 de polițiști de frontieră pentru a monitoriza zona.

Polonia intenționează acum să construiască o „barieră” de-a lungul a aproximativ jumătate din granița sa de 418 km cu Belarus, restul graniței fiind considerat deja dificil de trecut.

Polonia, între ciocanul Belarus-Rusia și nicovala UE

Criza vine pe fondul luptei din ce în ce mai intense între Varșovia și instituțiile UE. Țara a fost una dintre puținele din UE care a refuzat să primească refugiați în timpul crizei migrației din 2015.

De atunci, Polonia a respins cotele de refugiați. Guvernul polonez adoptă o atitudine dură în privința migrației și nu vrea să se bazeze pe UE pentru asistență, deși Frontex, agenția de frontieră și pază de coastă a UE, s-a declarat gata să ajute.

Pentru guvernul polonez, aceasta ar însemna să lucreze cu Bruxelles-ul și să accepte un anumit nivel de control al UE asupra frontierei.

Liderul opoziției, Donald Tusk, a susținut că este timpul ca NATO să ajute la rezolvarea situației, care ar putea fi un pas mai acceptabil pentru guvern.

Germania resimte deja impactul acestei crize

Afluxul de migranți ajunși în Germania prin Belarus a crescut de la 500 în august la peste 2.000 în septembrie, ajungând la aproximativ 4.000 în octombrie.

Cu adăposturile temporare din zona de est a teritoriului pline, Germania a reintrodus controalele la granița cu Polonia.

Guvernul interimar de la Berlin a acționat rapid pentru a suprima așa-numitele patrule de frontieră organizate de partidul neo-nazist Third Way.

Dar conducerea de la Berlin nu este în măsură să facă mult mai mult decât să pună în aplicare aceste măsuri stop-gap. Până când următorul său guvern de coaliție nu va prelua mandatul, Germania nu va putea nici să conducă un răspuns european unificat la criză, nici să introducă o nouă legislație pentru a face față acesteia.

Războiul declarațiilor se intensifică

Uniunea Europeană a anunțat că este probabil să impună noi sancțiuni Belarusului, Comisia Europeană etichetându-l drept „un regim de gangsteri” și criticându-l pe Lukașenko pentru „promisiunile sale false” despre care a spus că au atras migranții crezând că vor obține „intrare ușoară în UE”.

„Uniunea Europeană își va extinde și își va înăspri sancțiunile împotriva regimului lui Lukașenko. Aceasta este ceea ce vom decide la reuniunea miniștrilor noștri de externe de luni de la Bruxelles”, le-a declarat ministrul interimar de externe al Germaniei, Heiko Maas parlamentarilor germani.

„Acei oameni și acele companii implicate activ în traficul de persoane vor fi sancționați în continuare, indiferent de unde se află pe glob”, a spus Maas.

Mass a mai spus că există „alte opțiuni pe masă”, inclusiv extinderea sancțiunilor economice actuale. El a adăugat că UE va continua „lupta împotriva traficului ilegal de persoane din Belarus”.

Guvernul polonez a trimis mesaje text către numerele străine de telefon mobil din zona de frontieră, pe care scria: „Granița poloneză este sigilată. Autoritățile BLR [Belarus] v-au spus minciuni. Întoarceți-vă la Minsk!”, relatează CNN.

Mesajul se încheie cu avertizarea migranților să nu accepte pastile de la soldații bieloruși, referindu-se la o afirmație a oficialilor polonezi conform căreia unui migrant i s-a dat o tabletă înainte de a se îmbolnăvi și de a muri.

Ucraina va organiza exerciții militare într-o zonă din apropierea granițelor sale cu Polonia și Belarus pentru a contracara o potențială criză a migranților, a anunțat joi Ministerul Afacerilor Interne.

Exercițiile comune se vor desfășura între Serviciul de Frontieră de Stat, Poliția Națională, Garda Națională și Serviciul de Stat de Urgență.

Tot joi președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a anunțat că a discutat cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, despre „înrăutățirea situației migrației ilegale”.

Zelenski a precizat într-un tweet că cei doi au avut o convorbire telefonică și „a asigurat că Ucraina va răspunde în mod adecvat la situația de la granița noastră”.

Lukașenko amenință că oprește tranzitul gazului spre Europa

Aleksandr Lukașenko a ridicat posibilitatea de a opri tranzitul de gaze naturale către Europa prin Belarus, ca represalii împotriva oricăror noi sancțiuni ale Uniunii Europene impuse pentru gestionarea migranților de către țara sa.

Joi, el a vorbit despre o închidere a gazoductului Yamal, care transportă gaz rusesc prin Belarus spre Polonia și Germania.

“Încălzim Europa, ei încă ne amenință că vor închide granița. Și dacă oprim gazele naturale acolo?”, a spus Lukașenko în comentariile publicate de agenția de presă de stat Belta, citată de Reuters.

„Prin urmare, aș recomanda conducerii poloneze, lituanienilor și altor oameni fără cap să se gândească înainte de a vorbi”, a spus el.

Rusia a trimis bombardiere să patruleze spațiul aerian bielorus

În timp ce migranții încercau să pătrundă în Polonia, Moscova transmitea un nou semnal de sprijin pentru aliatul său, trimițând două bombardiere pentru a patrula spațiul aerian Belarus.

Bombardierele Tu-22M3 au ajutat la testarea sistemului comun de apărare aeriană al Belarusului, a relatat agenția de presă RIA, citând Ministerul Apărării.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat într-o conferință de presă comună cu omologul său din Belarus Vladimir Makei că speră că europenii responsabili „nu se vor lăsa atrași într-o spirală destul de periculoasă”.

Makei a spus că Rusia și Belarus se sprijină reciproc „inclusiv în ceea ce privește un răspuns comun la activitățile neprietenoase împotriva țărilor noastre”.

Tags:
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS