News

Ministrul Justiţiei vrea să-i schimbe din funcţie pe şeful DNA şi pe Procurorul General al României. Cine sunt oamenii cu care Cătălin Predoiu îi forţează mâna lui Klaus Iohannis

Parchetul General și DNA își schimbă șefii, însă rămâne de văzut dacă propunerile Ministerului Justiției vor fi acceptate de Klaus Iohannis.
27.02.2023 | 14:20
Ministrul Justitiei vrea sai schimbe din functie pe seful DNA si pe Procurorul General al Romaniei Cine sunt oamenii cu care Catalin Predoiu ii forteaza mana lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis și ministrul Cătălin Predoiu. Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Concret, Ministerul Justiției i-a propus pentru șefia Parchetului General pe Alex Florența și pe Marius Voineag pentru șefia DNA. Următorul pas va fi ca MJ să trimită propunerile pentru avizul consultativ la secția de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii.

Propunerile Ministerului Justiției pentru DNA și Procuratura Generală

Dacă avizul e negativ procesul va fi reluat, însă Klaus Iohannis e cel care ia decizia finală dacă propunerea trece. Asta, pentru că președintele este cel care numește procurorii de rang înalt, conform Constituției.

ADVERTISEMENT

Conform G4Media, Marius Voineag este adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT.

Voineag se laudă în CV că a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu. ”Dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri”, menționează sursa citată.

ADVERTISEMENT

Alex Florin Florența e procuror DIICOT și a criticat în dese rânduri modul în care e condus Parchetul General. ”Ministerul Public nu îşi mai asumă niciun rol activ în ceea ce înseamnă demararea unor anchete penale. Când am vorbit de pasivitate m-am referit la faptul că, în momentul de faţă, Ministerul Public nu-şi mai asumă niciun rol activ în ce înseamnă demararea unor anchete penale şi în identificarea, mai ales, a domeniilor prioritare, dincolo de nişte declaraţii de bune intenţii pe care ni le asumăm câteodată în câte un proiect de bilanţ sau alt document similar.

Tot ce ţine de componenta de cunoaştere a fenomenului infracţional este în momentul de faţă şi a fost de-a lungul timpului externalizată total. Considerăm de fiecare dată că orice altă instituţie trebuie să se ocupe de acest fenomen, dar nu şi noi. În al doilea rând, avem o externalizare totală a ceea ce înseamnă capacitatea şi voinţa de demarare a unor anchete penale şi făceam referire la ceea ce înseamnă intenţia redusă la nivelul Ministerului Public, în momentul de faţă, de existenţa unor sesizări din oficiu.

ADVERTISEMENT

Trebuie să plecăm aici de la ideea că în marea majoritate a cazurilor în care vorbim de criminalitate de un anumit nivel de complexitate, acea criminalitate gravă de care vorbim pe toate palierele ei, în marea majoritate a acestor infracţiuni Codul de procedură penală şi, în general, legile speciale instituie obligativitatea urmăririi penale proprii a procurorului.

Mi se pare că suntem într-o situaţie atipică în care aşteptăm de fiecare dată informări, sesizări din partea altor instituţii, fie ele persoane fizice, persoane juridice, în acelaşi timp, noi avem obligaţia de a efectua anchetă penală proprie în domeniile sensibile de criminalitate şi nu prea văd cum se combină cele două atâta timp cât tu aştepţi permanent materie primă din partea altor instituţii şi aştepţi să lucrezi numai pe ce doreşte altul să lucrezi la acel moment;

ADVERTISEMENT

Va trebui să fim mult mai implicaţi în procesul decizional care ne priveşte pe noi înşine, în sensul de identificare a unor domenii cu adevărat prioritate şi apoi să identificăm variantele prin care să obţinem sesizări din oficiu, dosare şi anchete eficiente în acele domenii”, declara Alex Florența.

ADVERTISEMENT
Tags: