Cu câteva luni înainte de alegerile europene, mobilitatea verde nu mai trece prin priză și peste cadavrele motoarelor termice, ci mai degrabă prin urnele de vot – nu tocmai multe, se pare, dispuse să adopte exigențele costisitoare ale tranziție eco. Așa se face că cel mai mare grup conservator din Parlamentul European, PPE, se opune eliminării interdicției motoarelor cu combustie, vrea un control sporit al migrației și un Consiliu European de Securitate pentru o reacție la crizele internaționale.
Cel mai mare grup conservator din Europa, Partidul Popular European, vrea să suplimenteze masiv forța de pază externă a UE și să renunțe la planurile de eliminare treptată a motoarelor diesel și pe benzină în întregul bloc comunitar până în 2035, potrivit unui proiect de program al grupului. Cu accentul puternic pus pe controlul migrației și pe apelul de a „păstra valorile noastre creștine”, pogramul reflectă puterea tot mai mare a partidelor de dreapta din întregul bloc. Potrivit unui sondaj Politico, PPE ar urma să câștige alegerile europene din iunie.
Proiectul de 14 pagini, o privire de ansamblu asupra platformei grupului înainte de alegerile din acest an, solicită, de asemenea, numirea unui comisar european pentru apărare care să coordoneze politicile din întregul bloc, în timp ce elimină treptat rolul de Înalt Reprezentant al UE – deținut în prezent de un politician socialist spaniol, Josep Borrell – în favoarea unui „ministru de externe al UE”.
„Reprezentanții pentru politica externă numiți până acum de social-democrați au eșuat adesea în îndeplinirea rolului lor”, se arată în progranul care include contribuții din partea partidelor conservatoare din întreaga Europă, dar care nu a fost încă adoptat. „Prin urmare, PPE solicită înlocuirea acestei poziții cu un ministru de externe al UE și numirea unui Consiliu European de Securitate care să îi sprijine, astfel încât UE să poată reacționa rapid la crizele internaționale”.
Pe lângă triplarea numărului de polițiști de frontieră ai UE, de la 10.000 la 30.000, PPE dorește, de asemenea, să proceseze mai multe cereri de azil în afara UE și să încheie mai multe acorduri cu țări terțe UE pentru a ține la distanță migranții. „Suntem atașați față de dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide”, se arată în document, cu referire la drepturile fundamentale la azil consacrate în legislația blocului comunitar.
În același timp, PPE afirmă că Europol – agenția de combatere a criminalității din cadrul blocului comunitar – ar trebui să fie extinsă „semnificativ” prin triplarea personalului său de la 650 de funcționari în prezent la 3.000, ca parte a eforturilor sporite de combatere a traficului de droguri și a amenințărilor teroriste.
Întrebat despre program, secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas, a declarat că documentul este un „proiect la prima mână” care va fi modificat în urma unei adunări politice care va avea loc lunea viitoare. Cu toate acestea, el a declarat că este „mândru de procesul pe care (liderul PPE) Manfred Weber și cu mine l-am pus în aplicare” pentru a aduna opinii din partea partidelor membre ale PPE și că rezultatul a fost „produsul angajamentului și al participării, nu un fapt împlinit care va fi servit membrilor noștri”.
Într-un atac la adresa Verzilor și Social-Democraților din Europa și într-un apel la sprijinul industriei, proiectul solicită anularea uneia dintre politicile de referință ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ale fostului său „țar al climei”, Frans Timmermans – interzicerea motoarelor cu combustie începând cu 2035. „Respingem o politică de interzicere, cum ar fi interzicerea motoarelor cu combustie”, se arată în document, „și, de asemenea, o vom revizui cât mai curând posibil”.
În loc să forțeze trecerea la mașinile electrice, PPE spune că se va baza pe „concepte inovatoare și instrumente bazate pe piață pentru protecția climei cu schimburi de emisii, extinderea energiilor regenerabile și o economie circulară”, adăugând că dorește să „dezvolte în continuare” Green Deal – marele pachet de legi privind clima al Ursulei von der Leyen.
Documentul conține și alte propuneri, de la trecerea la votul cu majoritate calificată pentru deciziile de politică externă în cadrul blocului în prezent, astfel de decizii pot fi luate doar prin consens – și un atac la „povara reglementării” în ceea ce privește noile legi ale UE.
Deși progranul electoral european pentru alegerile din 2024 al PPE, cel mai mare grup parlamentar din hemiciclul de la Bruxelles – din care provine președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – rămâne concentrat pe ordine, acesta face și un apel la lupta împotriva „birocrației” europene. Proiectul datat 12 ianuarie este în prezent în curs de negociere în cadrul grupului. El urmează să fie adoptat în cadrul adunării politice a PPE din 29 și 30 ianuarie, înaintea congresului electoral care va avea loc la București la începutul lunii martie.
În ceea ce privește tehnologia, PPE este în favoarea „inteligenței artificiale, dar nu a birocrației artificiale”, adăugând că „dorim să promovăm, să dezvoltăm și să folosim inteligența artificială, nu să o limităm sau să o împiedicăm prin reglementări excesive”.
Eurodeputații conservatori sunt, de asemenea, în favoarea eliminării cerințelor excesive pentru agricultori, atribuind povara birocratică unei legislații ecologice excesiv de împovărătoare, scrie Euractiv. Dorința de a face din PPE „partidul fermierilor” este, de asemenea, evidentă. Documentul acordă prioritate stimulării sectorului agricol pentru a asigura producția de alimente și locuri de muncă pentru agricultori în detrimentul protecției climei și a biodiversității, cu o referire clară la Legea privind restaurarea naturii.
„Protecția climei, biodiversitatea și conservarea durabilă a peisajului pot fi realizate doar cu agricultura și nu împotriva agriculturii”, se afirmă în proiect. În cele din urmă, în ceea ce privește politica socială, deși propune să se lucreze la egalitatea de gen și să se consolideze puterea sindicatelor, PPE „respinge o birocrație socială europeană tentaculară”.
Cel mai semnificativ aspect al programului PPE este absența completă a politicii de mediu. Programul din 2019 a avut, de asemenea, un accent puternic pe combaterea schimbărilor climatice, dar, spre deosebire de versiunea din 2024, acesta a acordat o importanță deosebită necesității de a echilibra dezvoltarea economică și mediul, îndemnând la „reducerea semnificativă a impactului economiei noastre asupra mediului”.
Absența oricărei referiri la protecția mediului este în concordanță cu declarațiile recente ale eurodeputatului german Peter Liese, purtătorul de cuvânt al PPE în Comisia pentru mediu a Parlamentului European (ENVI). Acesta a declarat recent că principala prioritate politică în acest moment este de a se asigura că industriile din Europa au acces la energie curată și ieftină.„Uneori trebuie să faci compromisuri între climă și biodiversitate, între climă și substanțe chimice”, a declarat el recent despre regulamentul UE privind substanțele chimice, REACH.
În privința energiei și climei, dincolo de motoare termice, PPE a elaborat în schimb un program care încearcă să mulțumească pe toată lumea. Cu toate acestea, ceea ce reiese este o încercare de reechilibrare a priorităților Green Deal pentru a se concentra pe competitivitatea economică și pe reindustrializarea Europei: „fără protecția climei, economia noastră nu poate rămâne competitivă pe termen lung, dar fără o economie competitivă, nu poate exista nici o protecție durabilă a climei”.
În ceea ce privește energia nucleară, PPE afirmă că o susține „acolo unde și când are sens”. Însă alte subiecte fierbinți sunt abordate indirect sau evitate cu totul în acest proiect: și anume, statul de drept, planurile de extindere a blocului dincolo de cele 27 de țări membre actuale sau reforma internă a instituțiilor europene.
În contextul unui conflict între Comisia Europeană și Ungaria privind încălcarea statului de drept, documentul se referă doar la respectarea legislației UE în general, fără a face nici o propunere privind reforma instituțiilor blocului – despre care atât Parisul, cât și Berlinul spun că va trebui să aibă loc în contextul unei eventuale extinderi a blocului. O secțiune de la sfârșitul documentului, intitulată „Să modelăm Europa”, este lăsată în alb, urmând probabil să fie completată în proiectele ulterioare.