Moderna testează un vaccin ARNm pentru virusul Epstein-Barr. Agentul patogen asociat cu boli autoimune și cancere

Virusul Epstein-Barr (EBV) produce o infecție virală comună care se răspândește prin fluidele corporale și este de obicei contractată în copilăria timpurie sau adolescență.

În timp ce infecția cu EBV în copilăria timpurie este predominant asimptomatică, infecția primară în adolescență poate duce la mononucleoză infecțioasă (IM), un sindrom clinic care include febră, oboseală, durere în gât și limfadenopatie.

EBV este asociat cu un risc de patru până la 10 ori de a dezvolta scleroză multiplă și de dezvoltare a anumitor tulburări limfoproliferative, cancere și boli autoimune.

Moderna, studiu clinic de faza I cu un vaccin ARNm contra EBV

Moderna a anunțat că primul pacient a fost inoculat cu mRNA-1189, vaccinul candidat pe bază de ARN mesager (ARNm) contra virusului Epstein-Barr (EBV) într-un studiu clinic de fază I.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

„EBV este una dintre cele mai frecvente infecții virale din lume și, în ciuda faptului că provoacă mononucleoză infecțioasă, care afectează milioane de adolescenți la nivel global, niciun vaccin nu este disponibil în prezent”, a declarat Stéphane Bancel, directorul executiv al Moderna, citat de European Pharmaceutical Review.

„Începutul acestui studiu de fază I este o piatră de hotar semnificativă, deoarece continuăm să avansăm vaccinurile ARNm împotriva virusurilor latente, care rămân în organism toată viața după infecție și pot duce la afecțiuni medicale cronice.

Moderna se angajează să dezvolte un portofoliu de vaccinuri de primă clasă împotriva virusurilor latente pentru care nu există vaccinuri aprobate astăzi, inclusiv vaccinuri împotriva CMV, EBV și HIV.

Echipa noastră de cercetare lucrează pentru a aduce în clinică și mai multe vaccinuri împotriva virusurilor latente.”

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

EBV este o infecție virală comună care se răspândește prin fluidele corporale și este de obicei contractată în copilăria timpurie sau adolescență.

În timp ce infecția cu EBV în copilăria timpurie este predominant asimptomatică, infecția primară în adolescență poate duce la mononucleoză infecțioasă (IM), un sindrom clinic care include febră, oboseală, durere în gât și limfadenopatie.

IM poate slăbi pacienții timp de săptămâni până la luni, uneori necesitând spitalizare pentru complicații grave, cum ar fi ruptura splenică și compromiterea semnificativă a căilor respiratorii.

Ca virus latent, EBV rămâne în organism toată viața după infecție și poate duce la afecțiuni medicale pe tot parcursul vieții, ceea ce provoacă costuri directe și indirecte semnificative pentru sistemul de sănătate.

EBV este asociat cu un risc de patru până la 10 ori de a dezvolta scleroză multiplă și de dezvoltare a anumitor tulburări limfoproliferative, cancere și boli autoimune.

mRNA-1189 este în curs de dezvoltare pentru a preveni IM indusă de EBV și, potențial, infecția cu EBV.

Similar cu vaccinul candidat contra citomegalovirusului (CMV) dezvoltat de Moderna (ARNm-1647), ARNm-1189 conține patru ARNm care codifică glicoproteinele anvelopei EBV (gH, gL, gp42, gp220), care mediază intrarea virală în celulele B și celulele de suprafață epitelială, principalele ținte ale infecției cu EBV.

În prezent, nu există un vaccin aprobat contra EBV sau IM. Potențialele indicații viitoare pot fi prevenirea reactivării EBV în alte tipuri de afecțiuni, cum ar fi boala limfoproliferativă post-transplant.

Studiul de fază I randomizat, orb de observator, controlat cu placebo al ARNm-1189 (NCT05164094) va fi efectuat în aproximativ 15 locații din SUA.

Scopul principal al studiului de fază I este de a evalua siguranța și tolerabilitatea mRNA-1189 la adulții sănătoși cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani. Moderna se așteaptă să înscrie aproximativ 270 de participanți.

Infecția cu EBV ar fi principala cauză a sclerozei multiple

Un nou studiu de la Universitatea Harvard sugerează că scleroza multiplă ar putea fi cauzată de infecția cu virusul Epstein-Barr, cunoscută ca mononucleoză sau “boala sărutului”.

Mononucleoza, febra mono sau glandulară, cum este mai este cunoscută, infecția cu virusul Epstei-Barr (EBV) este numită colocvial „boala sărutului” pentru că este foarte contagioasă prin salivă.

Descoperirea cauzalității dintre infecția cu EBV și scleroza multiplă îi face pe oamenii de știință optimiști că un vaccin sau un tratament dedicat infectiei cu EBV ar putea preveni și în cele din urmă trata SM.

Scleroza multiplă, o boală progresivă care afectează 2,8 milioane de oameni din întreaga lume și pentru care nu există un tratament definitiv, este probabil cauzată de infecția cu virusul Epstein-Barr, potrivit unui studiu condus de cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Descoperirile lor au fost publicate online în revista Science.

„Ipoteza conform căreia EBV cauzează SM este investigată de către grupul nostru și alții de câțiva ani, dar acesta este primul studiu care oferă dovezi convingătoare ale cauzalității”, a spus Alberto Ascherio, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard Chan School și autor principal al studiului, potrivit Medical Xpress.

„Acesta este un pas mare, deoarece sugerează că majoritatea cazurilor de SM ar putea fi prevenite prin oprirea infecției cu EBV și că țintirea EBV ar putea duce la descoperirea unui remediu pentru SM.”

Scleroza multiplă este o boală inflamatorie cronică a sistemului nervos central care atacă tecile de mielină care protejează neuronii din creier și măduva spinării.

Cauza sa nu este cunoscută, dar unul dintre cei mai probabili suspecți este EBV, un virus herpetic care poate provoca mononucleoză infecțioasă.

Deși provoacă oboseală, febră, erupții cutanate și glandele umflate, cercetătorii propun că virusul Epstein-Barr ar putea stabili și o infecție latentă, pe tot parcursul vieții, care poate fi o cauză principală a sclerozei multiple.

EBV afectează circa 95% dintre adulți

Stabilirea unei relații cauzale între virus și boală a fost dificilă deoarece EBV infectează aproximativ 95% dintre adulți, scleroza multiplă este o boală relativ rară, iar apariția simptomelor SM începe la aproximativ zece ani după infecția cu EBV.

Pentru a determina legătura dintre EBV și cleroza multiplă, cercetătorii au efectuat un studiu pe mai mult de 10 milioane de tineri adulți aflați în serviciu activ în armata SUA și au identificat 955 care au fost diagnosticați cu SM în timpul perioadei de serviciu.

Echipa a analizat probe de ser prelevate bianual de către armată și a determinat starea soldaților din punctul de vedere al infecției cu EBV la momentul primului eșantion și relația dintre infecția cu EBV și debutul SM în timpul perioadei de serviciu activ.

În această cohortă, riscul de SM a crescut de 32 de ori după infectarea cu EBV, dar a rămas neschimbat după infectarea cu alte virusuri.

Nivelurile serice ale lanțului ușor de neurofilament, un biomarker al degenerării nervoase tipice în SM, au crescut numai după infecția cu EBV.

Constatările nu pot fi explicate de niciun factor de risc cunoscut pentru scleroza multiplă și sugerează EBV ca principală cauză a SM.

Ascherio spune că întârzierea dintre infecția cu EBV și debutul SM se poate datora parțial simptomelor bolii nedetectate în primele etape și parțial din cauza relației în evoluție dintre EBV și sistemul imunitar al gazdei, care este stimulat în mod repetat ori de câte ori virusul latent se reactivează.

„În prezent, nu există nicio modalitate de a preveni sau trata eficient infecția cu EBV, dar un vaccin contra EBV sau care vizează virusul cu medicamente antivirale specifice EBV ar putea preveni sau vindeca în cele din urmă SM”, a spus Ascherio.

BioNTech are un lucru un vaccin ARNm contra sclerozei multiple

CEO-ul BioNTech, compania care a dezvoltat împreună cu Pfizer un vaccin ARNm contra Covid-19, dr. Ugur Sahin a condus noi cercetări care arată că un vaccin ARNm ar putea funcționa și în scleroza multiplă (SM).

În cazul mai multor modele de șoarece cu SM, echipa lui Sahin a arătat că un vaccin ARNm care codifică un autoantigen legat de boală a ameliorat cu succes simptomele SM la animalele bolnave și a prevenit progresia bolii la rozătoarele care prezintă semne timpurii de SM. Rezultatele au fost publicate în Science.

SM apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat teaca de mielină protectoare care acoperă celulele nervoase din creier și măduva spinării. Tratamentele existente funcționează prin suprimarea sistemică a sistemului imunitar. Acest lucru poate controla SM, dar îi lasă și pe pacienți vulnerabili la infecții.

Sahin, împreună cu colegii de la BioNTech și oamenii de știință de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, au emis ipoteza că un vaccin ARNm ar putea funcționa într-un mod țintit pentru a ajuta sistemul imunitar să tolereze proteine ​​​​specifice legate de SM fără a compromite funcția imunitară normală.

Echipa a venit cu un vaccin candidat ARNm care a împachetat informațiile genetice care codifică auto-antigenele care provoacă MS în substanțe grase.

O nanoparticulă lipidă similară este utilizată în Comirnaty pentru a proteja materialul ARNm Covid-19 până când ajunge la celulele țintă, unde produce proteina antigenă.

La șoarecii cu encefalomielita autoimună, un model pentru SM umană, echipa a descoperit că vaccinul a fost procesat de celulele prezentatoare de antigen limfoid fără a declanșa un răspuns imunitar inflamator sistemic, chiar și atunci când este administrat la concentrații foarte mari de antigen. Nu a afectat capacitatea animalelor de a lansa un răspuns imun protector.

Vaccinul a blocat toate semnele clinice ale SM la șoareci, în timp ce animalele de control au prezentat simptomele tipice ale bolii. La șoarecii care au început să primească vaccinul ARNm atunci când au fost observate mici semne de boală, cum ar fi paralizia cozii, tratamentul a prevenit progresia ulterioară a bolii și a restabilit funcțiile motorii, a raportat echipa.

La șoarecii tratați, cercetătorii au observat niveluri mai scăzute de celule T CD4+ infiltrante și specifice antigenului în creier și măduva spinării, iar celulele T din splină au arătat o expresie scăzută a anumitor markeri care sunt critici pentru ca celulele imune să poată intra în sistemul nervos central.

În plus, tratamentul a dus la extinderea celulelor T reglatoare sau a celulelor Treg. Acest lucru este important deoarece SM este o boală complexă în care auto-antigenele specifice pot diferi de la un pacient la altul. Dar celulele Treg oferă o „toleranță față de spectatori” mai generală, care suprimă celulele T împotriva altor antigeni din țesutul inflamat, au explicat cercetătorii în lucrare.