Motivarea deciziei în cazul procurorului Horodniceanu, prins de radar cu 169 km/h. Cât a sărit viteza BMW-ului în patru secunde

Decizie surprinzătoare a Tribunalului Vrancea, în cazul Daniel Horodniceanu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost procuror DIICOT, care a contestat un proces verbal al IPJ Vrancea, în urma căruia procurorul a rămas fără permis pentru 90 de zile.

Radarul poliției avea toate autorizațiile la zi

La mijlocul lunii aprilie, magistrații au întors decizia anterioară a Judecătoriei Panciu și au admis cererea de anulare a procesului verbal de contravenție formulată de Daniel Horodniceanu, care a susținut că nu a condus niciodată cu viteza înregistrată de radar, dar și că procesul verbal este nelegal.

Interesant este că reprezentanții IPJ Vrancea au făcut dovada că viteza de 169 km/h (în afara localității) a fost înregistrată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic la zi, care a fost montat pe autoturismul MAI. Proba a fost admisă de judecători.

”Tribunalul notează că într-adevăr buletinul de verificare metrologică atestă că aparatul cinemometru este corespunzător din punct de vedere tehnic și fără a reconsidera propria practică în această materie, subliniază că au fost analizate condițiile concrete în care s-a realizat înregistrarea”, se arată în motivarea deciziei.

Digi24.ro

Avertisment după ce o dansatoare a murit sufocată în timp ce avea relații intime cu iubitul ei

Cu toate că radarul folosit de polițiști era în perfectă stare tehnică, acesta pare să fi înregistrat haotic viteza autovehiculului marca BMW condus de procurorul Horodniceanu. Concluzia judecătorilor a fost că ”nu apare ca evident că mașina țintă a fost pe toată durata înregistrării cea condusă de apelant” și că ”în paralel cu mașina petentului a rulat și un alt vehicul care pare a fi cel targetat de cinemometru pe parcursul înregistrării”.

Variații de peste 70 km/h în doar patru secunde de înregistrare

Iată cronologia elementelor înregistrate de radarul poliției vrâncene în data de 30 iulie 2022:

• Cadrul de la ora 15:10:19 – este înregistrată viteza de 98 km/h iar în cadru apar două mașini, fără a se putea identifica mașina țintă
• Cadrul de la ora 15:10:20 – este înregistrată viteza de 124 km/h iar în cadru apare ca fiind focalizată o mașină, marca Opel, rulând pe prima bandă de mers
• Cadrul de la ora 15:10:21 – este înregistrată viteza de 121 km/h iar în cadru apare ca fiind focalizată o mașină, marca Opel, rulând pe prima bandă de mers
• Cadrul de la ora 15:10:22 – este înregistrată viteza de 123 km/h iar în cadru apare ca fiind focalizată o mașină, marca BMW, rulând pe cea de-a doua bandă de mers
• Cadrul de la ora 15:10:23 – este înregistrată viteza de 169 km/h iar în cadru apar două mașini, BMW (condusă de apelant) și un alt vehicul circulând în spatele mașinii petentului, fără a se putea identifica mașina țintă (diferență de 71 km/h înregistrată în patru secunde, n.r.)
  
• Cadrul de la ora 15:10:24 – este înregistrată viteza de 114 km/h iar în cadru apare doar mașina condusă de petent, marca BMW

În aceste condiții, instanța nu a putut stabili ”dincolo de orice îndoială rezonabilă” că autoturismul ”țină” poate fi identificat drept cel condus de procurorul Horodniceanu. În plus, au fost constate ”nu doar variații semnificative ale vitezei înregistrate de unul sau mai multe vehicule ci și o incertitudine cu privire la vehiculul țintă”.

În aceste condiții, judecătorii au decis să admită cererea fostului șef al DIICOT și să anuleze procesul verbal de contravenție. În plus, polițiștii din Vrancea vor trebui să-i achite lui Horodniceanu suma de 40 de lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Decizia Tribunalului Vrancea este definitivă.

Digisport.ro

FOTO A "măcelărit" imnul în fața a 70.000 de oameni și a ajuns să fie batjocorit în întreaga țară: "Retrage-te!"

Legea spune că nu contează durata înregistrării, ci doar viteza înregistrată de radar

Normele legale în vigoare stabilesc în dreptul agentului constatator obligația ca înregistrarea video să conțină data și ora la care s-a efectuat măsurarea, valoarea vitezei măsurate și imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia. Toate aceste condiții au fost considerate îndeplinite de către instanță.

Legea nu impune o durată minimă sau maximă a înregistrării video și nici informații cu privire la indicatoare de circulație sau alte elemente grafice care să identifice sectorul de drum sau limita de viteză pe respectivul sector de drum (aceste aspecte sunt stabilite de agentul constatator). Chiar și așa, apariția unei alte mașini în cadru, coroborate cu o variație de viteză a fost suficientă, în cazul procurorului Horodniceanu, să pună sub semnul întrebării rezultatul înregistrat de dispozitivele poliției.

În decembrie 2022, la procesul pe fond, judecătorii au stabilit că poliția rutieră din Vrancea ”a făcut dovada cu privire la respectarea dispoziţiilor legale şi anume ca viteza a fost înregistrată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic” și ”că a efectuat înregistrarea cu un cinemometru care se încadrează, sub aspectul parametrilor de funcționare, în cerințele prevăzute de lege conform buletinului de verificare metrologica si că înregistrarea video cuprinde elementele minime care sa permită identificarea autoturismului condus de petent”. Pentru aceste motive, contestația lui Daniel Horodniceanu a fost respinsă.

Daniel Horodniceanu a scăpat și de scandalul cu polițiștii ieșeni pe care i-a avertizat că va discuta cu șeful lor

La mijlocul lunii martie, Daniel Horodniceanu a scăpat și de sancțiunile din scandalului cu polițiștii ieșeni care l-au oprit în trafic, în urmă cu un an. Atunci, el fusese tras pe dreapta de un echipaj de poliție pe motiv că rula cu o viteză mai mare decât cea legală și că a făcut o depășire fără a semnaliza regulamentar. ”Am să vorbesc cu șeful IPJ”, i-a avertizat Horodniceanu pe agenți, într-o filmare făcută publică ulterior.

În iunie 2023, Inspecția Judiciară a deschis o acțiune disciplinară împotriva procurorului, însă aceasta a fost respinsă de Consiliul Suprem al Magistraturii. Decizia a fost contestată de I.J. la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a menținut soluția CSM.