Narcisa Lecușanu, despre bucuria și dezamăgirea olimpică: “Am trăit senzații amestecate!” Sportiva a publicat prima carte. Exclusiv

Narcisa Lecușanu și-a dedicat viața handbalului. A început sportul la vârsta de 10 ani și a pus umărul la obținerea celor mai mari performanțe ale naționalei României din ultimele două decenii. A fost medaliată cu argint la Campionatul Mondial din 2005 și a evoluat la Jocurile Olimpice din 2008. 

Așteptările erau mari de la naționala condusă la acea vreme de Gheorghe Tadici. Chiar dacă obiectivul era obținerea unei medalii la Beijing, România s-a întors de la acea ediție a Jocurilor doar cu locul 7.

Narcisa Lecușanu, interviu despre bucuria și dezamăgirea de la Jocurile Olimpice!

În episodul 27 al seriei “Olimpicii României”, Narcisa Lecușanu a acordat un interviu pentru FANATIK în care a vorbit despre experiența de a evolua la Jocurile Olimpice, dar și despre provocările din prezent cu care se confruntă ca membru executiv al Federației Internaționale de Handbal. Spune că deocamdată nu este interesată de președinția Federației Române de Handbal, deși la ultimele alegeri a pierdut la un singur vot în fața lui Alexandru Dedu: 100-99.

Narcisa Lecușanu este una dintre primele sportive din România care și-a scris și publicat autobiografia, într-o carte numită: “Povestea vieții mele”. Fosta handbalistă a povestit și cum i-a venit ideea de a scrie o carte și ce provocări a întâlnit pe parcurs.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

“Putea fi o competiție ușoară dacă reușeam să gestionăm jocul și șansele pe care le-am avut”

Cu ce senzații ați rămas după participările la Jocurile Olimpice?

– Cu o senzație amestecată pentru că am vrut o medalie și am venit cu un loc 7. Și dezamăgirea rezultatului, bucuria de a participa și de a vedea ce înseamnă Jocurile Olimpice. Este competiția supremă și fiecare jucător își dorește să ajungă acolo.

Este diferit să joci la Jocurile Olimpice decât la celelalte competiții? Turnee finale mondiale sau europene…

– Din punct de vedere handbalistic nu este diferit. Dar din punctul de vedere a ceea ce se întâmplă: festivitatea de deschidere, defilarea, absolut tot ce înseamnă sat olimpic, să aduci toată crema sportului mondial într-un singur loc este fascinant. Sportiv n-a fost diferit. Din contră. Putea fi o competiție ușoară dacă reușeam să gestionăm jocul și șansele pe care le-am avut.

“Sunt două sentimente: bucuria de a fi la Olimpiadă, de a-ți vedea visul cu ochii și tristețea de a nu fi obținut o medalie”

Simt puțină amărăciune pentru că nu ați luat o medalie…

– Da. Pentru că am simțit că suntem o echipă bună, cu fete din mai multe generații, muncite, medaliate la mai multe categorii de vârstă. Era o speranță. Aveam speranța unei medalii. Era o echipă unită, bună, bine-acoperită pe posturi. Ne-a lipsit ceva, nu știu să spun acum ce. Sunt două sentimente: bucuria de a fi la Olimpiadă, de a-ți vedea visul cu ochii și tristețea de a nu fi obținut o medalie. Până la urmă a fost un loc 7, un loc amar.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Revenind în zilele nostre. Ați rămas aproape de handbal, sunteți membru executiv la IHF. Cum vedeți activitatea dumneavoastră după ce ați încheiat cariera de jucătoare? 

– Prin ochii omului care este în executivul Federației Internaționale, handbalul este un sport foarte frumos. Sunt multe lucruri interesante pe care le fac. Pandemia asta ne-a obligat să anulăm niște Campionate Mondiale. Anul acesta sunt provocări privind turneele preolimpice care nu s-au desfășurat anul trecut și sperăm să gestionăm bine situația, să se desfășoare Jocurile Olimpice. La CM din Egipt a fost un efort uriaș. A contat mult că domnul președinte Hassan Moustafa este egiptean și a putut angrena toată partea politică și nu numai ca această competiție să aibă loc. Nu doar financiar, implicarea Ministerului Sănătății, specialiști în domeniile lor. Aveam nevoie de un plan prin care sportivii să fie sănătoși. Este interesant să fiu acolo, la masa oamenilor care decid în favoarea sportului.

“La turneele fetelor totul este stabil, calificările la JO se vor desfășura în martie”

Ce ne puteți spune în acest moment despre turneul preolimpic? Există vreun risc ca această competiție să nu se defășoare?

– Am avut o ședință vineri și împreună cu țările organizatoare sper să se poată disputa aceste meciuri în cel mai securizat mediu, cu toate restricțiile. Fiecare om implicat în aceste meciuri știe exact ce are de făcut. Nu mai ai aceea libertate de a se plimba, ești strict pentru handbal. Înseamnă mai puține zile decât un Campionat Mondial. Sportivii sunt deja obișnuiți și știu ce au de făcut. Dar trebuie să avem grijă. La turneele fetelor totul este stabil, rămân în martie. Sper ca echipa României să facă o figură frumoasă.

Ne calificăm la Jocurile Olimpice? 

– Eu mi-aș dori, în echipă mai avem o jucătoare alături de care am evoluat, Cristina Neagu. Este o competiție frumoasă și sper să ne calificăm de la turneul preolimpic.

Ce spune de autobiogrfie: “Am spus că punem totul pe o pagină. A ieșit un material bun și m-aș bucura să inspire”

La începutul acestui an ați lansat cartea “Povestea vieții mele”. Cum v-a venit ideea să vă lansați autobiografia? 

– Nu mi-a venit mie ideea și m-am lăsat greu convinsă de scriitoarea Mariana Gorczyca. M-am lăsat greu convinsă pentru că fac parte din două board-uri, atât la EHF, cât și la IHF pe dezvoltarea handbalului feminin. Discuțiile sunt mereu despre poveștile care inspiră și atunci am spus «Ok. Hai să vedem ce iese». Și am vorbit cu scriitoarea Mariana Gorczyca și m-am lăsat convinsă. Am spus că punem totul pe o pagină. A ieșit un material bun și m-aș bucura să inspire.

De la o pagină ați ajuns la 251 de capitole…

– Am primit feedback-uri frumoase. Poate la un moment dat se va produce un mic documentar. M-aș bucura și mi-aș da acordul cu mare drag. Este una dintre primele autobiografii ale unui sportiv român.

Încearcă din nou la șefia FRH? “Deocamdată nu am luat în calcul și nu am luat o decizie. Încă nu îmi stă mintea la asta”

Ați avut provocări cu cartea?

– Este un domeniu nou pentru mine. La un moment dat am avut materialul. Provocări au fost, dar tot ce pot să vă spun după povestea asta e că am învățat multe pe parte literară. Mariana a avut curajul să îmi spună că trebuie să scriu eu singurică și ea mă va ajuta. Pentru mine a fost un șoc mai mult decât o bucurie. Am scris mai mult seara pentru că am doi copii care au nevoie de mine. Am început să scriem și într-un final am ales poveștile care pot inspira. Până la urmă, nu toate poveștile sunt de carte.

Rămâne președinția FRH un obiectiv pentru dumneavoastră? Ați fost la un vot distanță de domnul Dedu la ultimele alegeri…

– A fost o provocare atunci. Nu m-am gândit dacă voi candida din nou. Am fost ocupată cu cartea, cu copiii. Deocamdată nu am luat în calcul și nu am luat o decizie. Încă nu îmi stă mintea la asta.

• 2005 este anul în care Narcisa Lecușanu a obținut argintul mondial alături de România
• 10 ani avea Narcisa Lecușanu când s-a apucat de handbal