Nou studiu despre pericolele încălzirii globale. Căldură extremă ar putea ucide de cinci ori mai mulți oameni până în 2050

Peste o sută de oameni de știință au participat la un studiu despre pericolele încălzirii climatice, publicat ,miercuri, în prestigioasa revistă The Lancet. Mortalitate, siguranță alimentară, transmitere de boli: tabloul pe care îl prezintă este îngrijorător. Potrivit acestui studiu, decesele anuale cauzate de căldură vor crește cu 370% până în 2050, adică de 4,7 ori mai mult. Iar acest scenariu se bazează pe o încălzire globală de 2°C până la sfârșitul secolului, în condițiile în care, în prezent, aceasta este pe cale să ajungă la 2,7°C.

„Sănătatea omenirii este în mare pericol”

Aproape de cinci ori mai mulți oameni vor muri din cauza căldurii extreme pe Pământ în următoarele decenii, avertizează experții internaționali într-un raport publicat miercuri, avertizând că „sănătatea omenirii este în mare pericol” dacă nu se ia nici o măsură în privința schimbărilor climatice.

În scenariul unei încălziri globale de 2° Celsius până la sfârșitul secolului (în prezent, aceasta este pe cale să ajungă la 2,7°C până în 2100), se așteaptă ca numărul anual de decese cauzate de căldură să crească cu 370% până în 2050, adică de 4,7 ori mai mult, potrivit ediției din 2023 a unui document de referință publicat în fiecare an de revista medicală The Lancet.

Iar căldura fatală este doar una dintre amenințările la adresa sănătății umane care decurg din utilizarea tot mai mare a combustibililor fosili, confirmă această „numărătoare inversă privind sănătatea și schimbările climatice”, cu câteva săptămâni înainte de conferința internațională privind clima (COP28) de la Dubai, unde, pentru prima dată, o zi va fi dedicată sănătății, la 3 decembrie.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Secetele mai frecvente, care pun milioane de oameni în pericol de a muri de foame, țânțarii care se deplasează tot mai departe și sunt purtători de boli infecțioase și sistemele de sănătate care întâmpină dificultă să facă față acestei sarcini se numără printre celelalte pericole menționate în acest raport, care prezintă 47 de indicatori.

În pofida apelurilor tot mai urgente la acțiune la nivel mondial, emisiile de carbon legate de energie au atins noi cote anul trecut, deplâng autorii raportului, care critică guvernele, companiile și băncile care încă subvenționează și investesc masiv în combustibilii fosili care alimentează încălzirea globală, scrie France 24.

Simptom timpuriu

În 2022, oamenii din întreaga lume au fost expuși, în medie, la 86 de zile de temperaturi potențial letale, potrivit „numărătorii inverse” realizate de The Lancet. Iar numărul persoanelor de peste 65 de ani care au murit din cauze legate de căldură a crescut cu 85% între 1991-2000 și 2013-2022, estimează raportul.

Aceste estimări vin în contextul în care 2023 pare să fie cel mai fierbinte an din istoria omenirii: Observatorul European pentru Climă a declarat că luna trecută a fost cel mai cald octombrie înregistrat vreodată. „Efectele observate în prezent ar putea fi doar un simptom timpuriu al unui viitor foarte periculos”, a declarat jurnaliștilor Marina Romanello, directorul executiv al studiului.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

În scenariul unei încălziri de 2°C până în 2100, impactul asupra sănătății umane ar fi mai mare decât mortalitatea excesivă. Aproximativ 520 de milioane de persoane în plus s-ar afla în situație de nesiguranță alimentară moderată sau gravă până la mijlocul secolului, potrivit proiecțiilor publicate de The Lancet.

Iar bolile infecțioase răspândite de țânțari ar continua să se extindă în noi zone. Transmiterea febrei dengue ar putea crește cu 36%. Confruntate cu multiplele efecte ale schimbărilor climatice, mai mult de un sfert dintre orașele studiate de cercetători și-au exprimat temerea că sistemele lor de sănătate vor fi copleșite.

„Un viitor insuportabil”

„Ne confruntăm cu criză după criză”, a declarat pentru autorii raportului Georgiana Gordon-Strachan, a cărei țară natală, Jamaica, se confruntă cu o epidemie de febră dengue. El a continuat prin a sublinia că „locuitorii din țările cele mai sărace, care sunt adesea mai puțin responsabile de emisiile de gaze cu efect de seră, plătesc prețul impactului asupra sănătății lor, dar au mai puține capacități financiare și tehnice pentru a se adapta la furtunile severe, la creșterea nivelului mărilor și la secetele devastatoare, care sunt exacerbate de încălzirea globală”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a avertizat în repetate rânduri cu privire la schimbările climatice, a reacționat la acest raport spunând că „omenirea se confruntă cu un viitor insuportabil”. „Asistăm deja la o catastrofă pentru sănătatea și viețile a miliarde de oameni din întreaga lume, puse în pericol de călduri record, de secete care distrug recoltele, de foamete în creștere, de epidemii tot mai numeroase de boli infecțioase, de furtuni și inundații mortale”, a spus el într-o declarație.

Dann Mitchell, președinte al catedrei de risc climatic de la Universitatea Bristol din Marea Britanie, a declarat pentru Science Media Center că avertismentele „deja catastrofale” pentru sănătate privind schimbările climatice „nu au reușit să convingă guvernele să reducă emisiile de carbon suficient pentru a îndeplini prima țintă a Acordului de la Paris de +1,5°C”. Pentru Marina Romanello, fără progrese reale împotriva schimbărilor climatice și a emisiilor, „accentul tot mai mare pus pe sănătate în cadrul negocierilor privind clima riscă să se limiteze la vorbe goale”.

Totul până la bani

Pe de altă parte, dezbaterea cu privire la un fond pentru sprijinirea țărilor afectate de vremea extremă și alte daune ale încălzirii globale, adesea denumite „pierderi și daune” rămâne controversată.  Chiar și stabilirea unui cadru pentru acest fond s-a confruntat cu provocări până când negociatorii privind schimbările climatice au ajuns la un acord fragil la începutul acestei luni la Abu Dhabi.

Disputa a pus adesea față în față țări bogate, cu emisii mari de carbon, precum SUA și UE, cu țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu impactul acestor emisii.  În plus, există un decalaj mare dintre Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la plățile care ar trebui acordate – și cum –  pentru țările devastate de schimbările climatice.

Luni de Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, care a declarat că UE este „pregătită să anunțe o contribuție financiară substanțială” pentru acest fond pentru daune climatice. Această declarație a contrazis abordarea mai prudentă a Statelor Unite și, în mod inevitabil, va crește presiunea asupra Washingtonului și a altor guverne bogate pentru a le urma exemplul, scrie Politico.

Această divizare transatlantică riscă să complice eforturile țărilor bogate de a determina națiunile în curs de dezvoltare să se înscrie pentru o acțiune mai ambițioasă în domeniul climei la summitul COP28. UE și SUA sunt de acord în ceea ce privește aspectele esențiale: ambele doresc un fond pentru țările vulnerabile care să nu impună țărilor dezvoltate responsabilitatea unică de a furniza banii.