Oceanele „fierb” odată cu încălzirea globală. Fenomenul îngrijorător care afectează Atlanticul

Canicula marină este un fenomen mai puțin spectaculos decât incendiile terestre, dar are efecte la fel de catastrofale. Valul de căldură marină fără precedent care afectează în prezent apele Oceanului Atlantic va provoca, potrivit oamenilor de știință, o hecatombă invizibilă a vietăților marine. Un fenomen extrem, care se va repeta probabil pe măsură ce încălzirea globală se va agrava.

Canicula marină: turiștii se bucură, peștii fierb

Canicula marină reprezintă mai mult decât apa caldă sau neobișnuit de caldă a mării, care îi bucură pe turiști. De fapt, fenomenul de caniculă marina este un adevărat „cuptor” subacvatic, cu consecințe de mare amploare atât pentru animale, cât și pentru oameni. Opinia publică este mai familiarizată cu valurile de căldură extremă și cu incendiile devastatoare, inclusiv cele din vara trecută, dar mai puțin cu valurile de caniculă marină.

Acesta este fenomenul îngrijorător care afectează în prezent coastele Angliei și Irlandei: de câteva săptămâni, temperaturile au fost foarte ridicate, peste normele sezoniere și chiar au depășit recordurile istorice, potrivit presei britanice. Apa se supraîncălzește în mod anormal, în special în Atlanticul de Nord, iar acest lucru poate avea consecințe grave pentru fauna marină dar și pentru activitățile.

„Anomalii de temperatură nemaivăzute”

Între lunile martie și mai, temperatura medie la suprafața oceanelor a atins un record istoric în 174 de ani de măsurători, depășind cu 0,83°C media secolului XX, potrivit datelor Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA). Acest val de căldură marină nu a menajat Oceanul Atlantic, care în luna iunie a acestui an se confruntă cu valuri de căldură deosebit de puternice, din sudul Islandei până în Africa, cu anomalii de temperatură de peste 5°C în largul Insulelor Britanice, potrivit GEO.

„Anomalii de temperatură de o asemenea amploare în această parte a Atlanticului de Nord nu au mai fost observate până acum”, subliniază Daniela Schmidt, profesor de științe ale Pământului la Universitatea din Bristol, citată de Science Media Centre din Marea Britanie.

Acest val de caniculă marina, cu temperaturi de peste 23°C în Atlanticul de Nord, nu este totuși o surpriză totală pentru oamenii de știință, care știu că oceanele absorb 90% din căldura generată de efectul de seră. Prin urmare, este probabil ca acest tip de eveniment să devină mai frecvent și mai intens ca urmare a încălzirii globale. Cu toate acestea, Jean-Pierre Gattuso, director de cercetare la CNRS (Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică) și coeditor al unui raport al The Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC, experții ONU în domeniul climei), subliniază că „ceea ce este surprinzător este că lucrurile se întâmplă extrem de repede”.

Digi24.ro

De pe patul de moarte, un bărbat i-a mărturisit fiicei sale un secret teribil. Cine era, de fapt

Încălzirea provocată de om și variabilitatea climei

Termenul  de val de caniculă marină a apărut după un episod fără precedent de încălzire a apei în largul coastei de vest a Australiei în 2011, care a devastat ecosistemele marine. Pentru a fi calificat ca atare, temperatura de la suprafața mării trebuie să fie mai mare decât cea normală timp de cel puțin cinci zile, potrivit grupului de lucru internațional Marine HeatWaves. Canicula marina poate avea loc atât vara cât și iarna.

Factorii cei mai des responsabili pentru aceste valuri de căldură marină sunt curenții oceanici, care pot crea zone de apă caldă, și fluxurile de căldură aer-mare, în care apa se încălzește la suprafață din cauza căldurii din atmosferă. Vânturile joacă un rol important în acest caz, deoarece pot crește sau elimina complet această încălzire. În cazul Marii Britanii, temperaturile au crescut probabil ca urmare a fenomenului meteorologic El Nino. „Aceste temperaturi extreme și fără precedent arată puterea combinației dintre încălzirea provocată de om și variabilitatea naturală a climei, așa cum este cazul lui El Nino”, a declarat Daniela Schmidt.

Digisport.ro

Un nou scandal tip "sextape" în fotbal: interzis la echipa națională, după ce și-ar fi filmat prietena pe ascuns

Canicula marină favorizată de schimbările climatice

Fenomenul de caniculă marina a devenit mai pronunțat ca urmare a schimbărilor climatice. Un articol științific publicat în revista Nature în 2018 estimează că, între 1925 și 2016, numărul de zile de valuri de caniculă marină a crescut cu 54%. Acestea ar putea fi de 4 până la 50 de ori mai frecvente până în 2100, potrivit IPCC. Problema acestor valuri de caniculă marină este că afectează structura ecosistemelor pe măsură ce acesta se încălzesc, susținând unele specii și slăbind altele.

Doar speciile rezistente proliferează, în detrimentul altora. „Aceste valuri de căldură se aseamănă cu incendiile subacvatice, flora și fauna murind ca și cum ar fi arse”, spune David Diaz, cercetător la Institutul spaniol de oceanografie. Aceste fenomene pot dura mai multe săptămâni. Și ele au consecințe devastatoare pentru ecosistemele marine, provocând o mortalitate în masă a coralilor, algelor și anumitor moluște, cum ar fi midiile și stridiile, din cauza lipsei de oxigen.

Consecințe ale activității oamenilor

Peștii tind să migreze pentru a scăpa de căldură, perturbând complet lanțul trofic din zonă. Potrivit climatologilor, aceste episoade sunt direct legate de activitatea umană. Odată cu încălzirea globală, ele vor deveni mai lungi și mai intense. Corali, ierburi marine și păduri de alge sunt deosebit de expuse riscului. Acestea sunt ecosisteme foarte importante și, odată ce sunt slăbite, consecințele pentru multe specii marine pot fi fatale.

Dar afectează și capacitatea lor de a capta carbonul din atmosferă: valurile de caniculă marină pot, prin urmare, să exacerbeze încălzirea globală. Toate acestea au consecințe economice și de sănătate: valurile de căldură pot duce la proliferarea algelor toxice și pot slăbi industria pescuitului. În 2018, oamenii de știință au estimat că un val de caiculă marină din sudul Chile în 2016 a costat acvacultura peste 800 de milioane de dolari în pierderi directe.