Medicii avertizează că reinfectarea cu Omicron este posibilă. Subvarianta BA.2 se răspândeşte cu repeziciune. „S-ar putea să asistăm la o pandemie în pandemie”

Numărul infecțiilor cu Omicron 2.0, cunoscută și ca subvarianta BA.2, s-a triplat în ultima săptămână în Statele Unite, dislocând vechiul Omicron de la dominația totală, arată ultimele date ale Centrului pentru Prevenția și Controlul Bolilor (CDC) din SUA. Și în Marea Britanie numărul cazurilor confirmate cu această subvariantă s-a dublat în ultima săptămână, trenduri similare înregistrându-se și în alte țări precum Germania sau Olanda.

Potrivit medicului epidemiolog Eric Feigl-Ding, profesor la Hardvard University, numărul infecțiilor cu BA.2 în Statele Unite a ajuns la 3,6% din totalul cazurilor, existând posibilitatea ca până la finalul lunii martie această subvariantă să devină dominantă. „Am văzut o creștere a numărului de infecții cu această tulpină în Danemarca în a treia săptămână a lunii ianuarie, iar acum este aproape dominantă în această țară”, a scris pe contul său de Twitter profesorul Eric Feigl-Ding.

Ceea ce știm până acum despre această nouă subvariantă este că, deși nu s-a dovedit a fi mai severă decât vechiul Omicron, este mult mai transmisibilă, cifrele în această privință variind de la plus 30% la plus 150%. „Știrea cu adevărat proastă este că două studii recente susțin că imunitatea oferită de infecția cu Omicron este slabă în cazul unei reinfecții cu Omicron în cazul persoanelor nevaccinate. Asta înseamnă că protecția dobândită în urma unei infecții anterioare cu Omicron nu este foarte eficientă dacă nu ești și vaccinat”, a subliniat medicul Eric Feigl-Ding.

„Infecția cu Omicron poate spori protecția împotriva Delta și invers, [numai] în măsura în care există o creștere suficient de mare a imunității de neutralizare de bază, care pare să fie legată de severitatea clinică a infecției. Descoperirile noastre sunt similare cu cele dintr-un alt studiu care a demonstrat o imunitate limitată după o infecție mai ușoară cu varianta Omicron la indivizi nevaccinați. Luate împreună, rezultatele noastre sugerează că imunitatea indusă de Omicron ar putea să nu fie suficientă pentru a preveni infecția cu o altă variantă mai patogenă, în cazul în care ar apărea în viitor”, sunt concluziile unui recent studiu clinic publicat la finalul lunii ianuarie.

Digi24.ro

Un bărbat a fost găsit crucificat pe un gard, cu cuie bătute în mâini. Poliția a vorbit de un "un atac sinistru de tip paramilitar"

Săptămâna trecută presa din Israel anunța identificarea primelor cazuri de reinfecție cu BA.2 în cazul unor pacienți care fuseseră infectați cu Omicron, însă autoritățile din statul evreu nu s-au declarat îngrijorate de o potențială creștere a infecțiilor.

Valul Omicron s-ar putea prelungi în România

Riscul principal pentru țara noastră este o prelungire a actualului val Omicron în condițiile în care încă înregistrăm un procent scăzut al populației vaccinate, susține medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovare în Medicină. Mai mult, acesta susține că noile studii arată că subvarianta BA.2 prezintă 17 mutații diferite față de Omicron 1.0, cele două tulpini fiind mai degrabă „veri”, neexistând o linie directă a evoluției între cele două.

„Cred că putem vorbi de o pandemie în pandemie. Statusul acesta de vaccinat/nevaccinat pare că face diferența din ce în ce mai mult în valul Omicron. Acest studiu recent arată în fapt că, dacă ești necaccinat, chiar dacă te-ai infectat cu tulpina BA.1, și, da, ai făcut o formă ușoară, pentru că cei mai mulți oameni fac o formă ușoară, imunitatea asta nu rezistă și riști să te infectezi cu BA.2. Vorbim de o tulpină care diferă prin 17 mutații de BA.1, deci este destul de mult diferită în comparație cu BA.3, care seamănă destul de mult.

Din acest motiv am spus că putem vorbi de o pandemie în pandemie, pentru că noi avem acum valul Omicron, care în principal merge cu BA.1, dar a apărut acest BA.2, care diferă mult de BA.1 și iată, pune probleme de reinfectare la persoanele nevaccinate și care au trecut prin BA.1. Este de la sine înțeles că probabil îi va afecta pe cei nevaccinați probabil într-o măsură mai mare decât BA.1, asta prin faptul că are o transmisibilitate și mai mare, și atunci problema este pentru țările care au o rată de vaccinare scăzută. Cum ar fi România, unde populația vulnerabilă, nevaccinată, chiar dacă a trecut prin Omicron, și sunt mulți, zeci de mii de cazuri pe zi – rămâne în continuare vulnerabilă față de BA.2 în momentul în care această tulpină începe să se transmită mai mult.

Digisport.ro

FOTO ”Ireal”. Donald Trump și un model au provocat indignare prin aparițiile de la Miami: ”Lumea ciudaților”

Acum, noi neavând date solide privind secvențierea din România nu putem să știm, personal nu pot să mă bazez pe puținele secvențieri făcute, nu putem să știm care este ponderea și care este dinamica lui BA.2 în țara noastră la momentul ăsta. Și riscul este, de fapt, de prelungire al acestui val pe fondul creșterii numărului de infecții cu BA.2 în rândul populației nevaccinate. De unde și mesajul cel mai important este cel de vaccinare, și mai ales pentru cei care s-au vaccinat cu două doze și ar trebui să o facă pe a treia pentru a avea o protecție completă”, a declarat pentru FANATIK Marius Geantă.

Chiar dacă în țari precum Marea Britanie sau Danemarca specialiștii susțin că noua subvariantă nu pare a fi capabilă să schimbe cursul pandemiei, în ceea ce privește spitalizările și numărul deceselor, medicul Marius Geantă subliniază că România se află într-un alt context din cauza procentului ridicat al populației vulnerabile nevaccinate, dar și a faptului că, în comparație cu aceste țări, avem o populație cu o stare de sănătate mai proastă.

Mai important însă, acesta subliniază că imunitatea scăzută oferită de infecția cu Omicron sugerează că nu putem avea completă încredere în ideea des vehiculată în ultima vreme cum că valul Omicron echivalează cu sfârșitul pandemiei și întoarcerea la normalitate.

„E un lucru pe care l-am tot repetat, și anume că nu putem să aducem datele din Danemarca și să le extrapolăm aici. Asta pentru că danezii au ratele mult mai mari de vaccinare, dar au și o stare de sănătate global, mult mai bună decât a noastră. Și într-adevăr este o întrebare de ce în România avem un număr mare de decese în această perioadă și avem un număr mare de persoane la ATI. Atunci ne putem niște întrebări: dacă aceste persoane sunt infectate cu BA.1, sunt infectate cu BA.2, e tulpina Delta încă foarte răspândită sau oare BA.1 la persoane care sunt nevaccinate și cu multe comorbidități, nu cumva determină forme mai grave de boală? Acestea sunt întrebările și din păcate nu avem un răspuns pentru că nu se fac genul acesta de analize. Și de aici văd și riscul, pentru că într-adevăr BA.2 nu dă forme mai grave în Danemarca față de BA.1, dar în România e puțin diferit.

Întrebarea cheie este dacă imunitatea va fi la fel de slabă și față de urmatoarea variantă, non-Omicron? Asta pentru că există în prezent acest narativ că după valul Omicron vom atinge imunitatea de turmă și se va sfârși pandemia. Și atunci întrebarea dacă BA.2, care e văr cu BA.1, poate să reinfecteze persoane care au trecut prin infecția cu BA.1, semn că imunitatea dobândită ca urmare a trecerii prin boală nu persistă în timp față de o variantă apropiată ca structură, dacă apare o altă variantă complet diferită? Cum va fi imunitatea dobândită ca urmare a trecerii prin boală? Nu știm, e o întrebare, și de aici cred că trebuie să avem niște așteptări puțin mai rezonabile în legătură cu revenirea la normalitate. În contextul ăsta vaccinarea ajută. Și cea mai bună dovadă este că familia Omicron este complet diferită de familia Alfa, Beta, Gamma, Delta și cu toate acestea, vaccinurile cu trei doze asigură o protecție consistentă”, a subliniat medicul Marius Geantă într-o declarație pentru FANATIK.

Câte cazuri cu BA.2 au fost confirmate în România

Marți, 8 februarie, grupul Medlife a anunțat că, după secvențierea unui lot de 94 de probe, în cazul a trei dintre acestea a fost identificată subvarianta BA.2 – cu restul probelor prezentând toate varianta Omicron. În interval de două săptămâni, numărul de cazuri cu noua subvariantă BA.2 a evoluat de la 2 la 3 cazuri pe loturile de studiu MedLife.

„Deşi această nouă subvariantă este în atenţia unui număr tot mai mare de ţări şi chiar a devenit dominantă în Danemarca sau în câteva regiuni din India, în România pare să aibă o evoluţie lentă, cel puţin acest lucru se observă pe loturile noastre de studiu în acest moment. Astfel, dacă în urmă cu 2 săptămâni am identificat 2 cazuri, pe lotul studiat în această săptămână am identificat 3 cazuri cu subvarianta BA.2.

Următoarele 2 săptămâni vor fi foarte importante, iar dacă ritmul de răspândire a noii variante se va păstra în aceiaşi parametri, atunci sunt şanse mari ca traiectoria prognozată de către autorităţi cu privire la evoluţia valului 5 să rămână în vigoare”, a declarat Dumitru Jardan, biolog şi doctor în ştiinţe medicale, coordonatorul studiului de secvenţiere realizat de MedLife.

Până în prezent, autorităţile române au raportat 49 de cazuri cu subvarianta BA.2 din 1.487 de cazuri de infectare cu tulpina Omicron.

O neînțelegere a conceptului de imunitate

Cu peste 1.100 de pacienți internați la ATI și peste 150 de decese zilnice, valul Omicron se apropie în România, ca intensitate, de valul Delta. În timp ce 90% din pacienții aflați la Terapie Intensivă sunt nevaccinați, campania de imunizare atrage tot mai puțină lume, cu doar 2.000 de persoane vaccinate cu prima doză în ultimele 24 de ore. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu este de părere că în rândul populației generale există o confuzie cu privire la conceptul de imunitate, aceasta fiind văzută ca un scut atotprotector. În opinia acestuia, persoanele care consideră că nu mai au nevoie să se vaccineze odată ce au trecut prin boală ignoră rolul complementar pe care vaccinurile moderne îl au în întărirea imunității.

„A fost de la început una din ipoteze. Chiar dacă BA.1 și BA.2 fac parte din aceeași creangă genealogică, construcția imunitară după infecția cu Omicron BA.1 să nu ofere genul de protecție dorită. Poate că acest lucru e surprinzător pentru omul de rând, însă dacă acești ani de pandemie au creat o imagine falsă, atunci ea este asupra conceptului de imunitate.

Oamenii văd imunitate ca pe un scut de protecție, ca pe un fel de apărare absolut perfectă, și nu este deloc așa. În ceea ce privește imunitatea la anumiți patogeni, răspunsul imunității dobândite este suficient de adaptativ cât să acopere atât poarta de intrare cât și capacitatea de replicare a unui patogen. Dar mai există variante ale imunității, care, de fapt, este o funcție elastică adaptabilă, și care face ca în contact cu un patogen, chiar dacă acesta are o poartă de intrare, chiar dacă apucă să se replice în această poartă de intrare, complicațiile date de replicarea controlată să fie preîntâmpinată imunitar.

Vaccinurile, ca metodă de antrenamet imunitar, vor acționa pe un braț al sistemului imun. Anume brațul umoral. În mod secundar, pentru că între cele două axe imunitare există o colaborare, chiar și la vaccinurile ce acționează strict pe dinamica antigen-anticorp, și promovează producția de anticorpi, sistemul imunitar va fi și el sensibilizat. E fix ca într-o armată în care ai infanterie, aviația, marină, dar nu sunt brațe complet oarbe unul la altul. Sistemul imunitar este o simfonie de colaborări. Imunitatea dobândită natural, dacă este să aibă vreo veleitate anume este prin aceea că oferind sistemului imun inamic, acesta poate să-i facă o autopsie amănunțită, atât la nivel de antigen, cât și de alte componente care pot să devină epitopi, potențiale ținte pentru protecția imunitară.

Diferența dintre imunizare prin vaccinare și experimentarea bolii este ca de la cer la pâmânt. Primele vaccinuri erau formule prin care, într-o variantă atenuată termic de bună seamă puteai să scazi mortalitatea dată de boală, însă de atunci au fost parcuși foarte mulți pași. Sinteza sau retrosinteza de antigene purificate, versus vaccinarea cu virus viu atenuat a permis ameliorarea dramatică atât a acestora. Acum există posibilitatea ca printr-o singură injectare să poți introduce mai multe familii de anti-gene încât să previi injectarea repetată. De asta avem vaccinuri polivalente în ziua de astăzi”, a declarat pentru FANATIK medicul Gabriel Diaconu.