Pagubele viiturilor și ale nepăsării autorităților în turismul montan, inestimabile. „Asistăm la catastrofe ecologice!”

Costin Ion Corboianu este ghid național, cu experiență vastă de manager de agenție de turism și organizator de excursii. Am încercat să monitorizăm cu ajutorul său pagubele produse de viituri și, mai ales, efectul acestora asupra turismului montan. Și totuși, iată că fără intervenția omului, dezastrele naturale n-ar fi lovit la o asemenea scară. Potrivit interlocutorului nostru, lipsa barajelor, a digurilor și „avalanșa” de peturi și de tot soiul de deșeuri „conduc la adevărate catastrofe ecologice”, în condițiile în care autoritățile par să nu miște un deget în această privință, de aproape 30 de ani…

Ghidul național Costin Ion Corboianu: „Asistăm la catastrofe ecologice. O mulțime de baraje sunt pe pragul de a fi astupate!”

Pe scurt, am dorit să aflăm de la Costin Ion Corboianu, un personaj experimentat și, în același timp, un investitor în domeniu, cât de afectat de recentele viituri este turismul montan. Pe parcurs, însă, discuția a devenit, inevitabil, amplă, iar surprizele nu au întârziat…

Am aflat că, referitor la monitorizarea în zonele montane, după pandemia COVID–19 și după toate evenimentele recente din România, cel puțin jumătate dintre turiști s-au reorientat de la turismul clasic, cultural și religios, către turismul montan. Pentru diferite categorii de vârstă și de pregătire fizică, natura a revenit pe primul plan…

„Conform statisticilor, în România, Parcul Național Bucegi, care acoperă trei județe, Dâmbovița, Prahova și Brașov, primește cel mai mare număr de turiști. Motivele sunt multitudinea cheilor de acces către creastă, inclusiv sistemelor de transport pe cablu de la Sinaia și de la Bușteni, Transbucegiul, șoseaua de altitudine care ajunge aproape de Piatra Arsă și drumul care vine de la Moroieni și duce către Scropoasa, Bolboci, Padina și Peștera”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Costin Ion Corboianu.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Nu sunt disponibile date statistice mai recente, dar se estimează că, în anul 2019, în acest parc natural au mers cel puțin 1 milion de iubitori ai muntelui. Însă, vorba Grupului Divertis, „nu face viitura ce face… băutura”, pentru că turistul divorțat de… pet, nu se simte turist, deși în limbajul de nișă se numește „pantofar”.

„Accesibilitatea este foarte ridicată în Parcurile Naționale sau Naturale, ceea ce reprezintă o sabie cu două tăișuri. Observăm Făgărașul, cu o accesibilitate ridicată spre Transfăgărășan, unde toamna, după închiderea sezonului, asistăm la adevărate catastrofe ecologice. Rămân mii de peturi și de cutii, și aproape că ajungem în situația în care o mulțime de baraje, precum Vidraru, în acest caz, sunt pe pragul de a fi astupate!”, a continuat interlocutorul nostru.

Monitorizarea turiștilor și pierderile financiare, fenomene dificil de estimat

Ghidul nostru în infernul provocat de catastrofele naturale la care omul pune umărul, mai mult sau mai puțin conștient, a continuat: „La Izvorul Muntelui, în Ceahlău, am văzut o mare de peturi și de reziduuri plutind pe luciul apei. Avem o problemă serioasă cu accesibilitatea montană. Mulți dintre semenii noștri nu merită să aibă acces ușor, pentru că lasă în urmă adevărate dezastre ecologice”.

Revenind la ideea estimării pierderilor din turismul montan, în zonele muntoase este foarte greu de previzionat acest fenomen. Potrivit lui Costin, ar trebui să luăm la rând toate cabanele, să numărăm toate locurile de cazare și să ajungem la o estimare.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Este aproape imposibil, pentru că o mare parte a cabanelor, cel puțin în Munții Bucegi, sunt închise. Oamenii stau la cort și, de obicei, mai ales vara, iubitorii drumețiilor montane fac circuite, în general în Munții Piatra Craiului, în Făgăraș sau în Apuseni”, a explicat colegul nostru de „drumeție”.

„Acum două săptămâni, am organizat o excursie la Piatra Mare, lângă Timișu de Jos. Am optat pentru intrarea prin canion, care este foarte spectaculoasă. Acolo se plătește o taxă de 10 lei, astfel că o parte a turiștilor care merg spre Piatra mare, pe acest traseu, este monitorizată. A doua zi a venit o viitură, iar acel canion a fost colmatat, după ce s-au adunat o mulțime de bușteni și de pietre”, a povestit ghidul.

Drumuri distruse, turiști curajoși și viitura care face prăpăd

Costin Ion Corboianu și-a amintit că, anul trecut, a urcat pe Ceahlău, „un munte cu totul special”. În cadrul acestui circuit, a mers la Cabana Fântânele, iar apoi a ajuns pe Vârful Toaca. De acolo, traseul poate continua spre Cascada Duruitoarea, și din acel loc urmează o porțiune vulnerabilă.

„În anul 2020, a fost o viitură, care a rupt mare parte din traseul ce cobora de la Toaca la Cascada Duruitoarea, astfel că drumul a fost închis mai bine de șase luni. În această primăvară, traseul a fost refăcut și se poate coborî pe un dispozitiv cu lanțuri”, a relatat intervievatul nostru.

„Am mai întâlnit un asemenea caz anul trecut, în Munții Retezat. De la Baraj până la Cabana Pelegii era un drum forestier pe care, cu ajutorul unei mașini de teren, puteai ajunge până în apropierea Lacului Bucura. De asemenea, au fost ploi foarte mari, care au rupt drumul, iar accesibilitatea cu mijloace de transport a fost blocată”, a continuat acesta.

Corboianu a subliniat că, tot în 2021, s-a mai produs o viitură foarte mare în Apuseni, aproape de mănăstirea Sfântul Ilie, unde au fost afectate aproape toate drumurile care legau localitățile de pe Valea Arieșului.

„De asemenea, au fost mari viituri la Padina, Peștera și în zona Cheilor Tătarului. O parte dintre turiști au rămas semiizolați, însă nu au renunțat la vacanță. Și acolo existau mai multe variante. Una dintre acestea era urcarea spre Piatra Arsă și spre Babele, coborând pe Transalpina, cu transportul pe cablu sau pe jos. O porțiune a șoselei a rămas practicabilă și cu un dispozitiv de tipul unui semafor se putea trece dinspre Scropoasa către lacul Bolboci și hotelul de la Peștera Ialomicioara”, a continuat Costin „inventarul” dezastrelor naturale care dau, uneori, delăsării umane un sens…

Evident, colegul nostru de călătorie în lumea calamităților care pot fi evitate n-a uitat să ne… amintească faptul că, acum aproximativ două săptămâni, în Rezervația Cheile Tișiței au fost viituri, unde s-au rupt niște podețe. Erau chei ușor accesibile, dar precipitațiile au făcut prăpăd.

„După 1990, n-am mai văzut, în România, sisteme de oprire a pietrelor și a buștenilor!”

Am încercat să aflăm dacă efectele acestor fenomene pot fi prevenite și, mai ales, în cât timp pot fi remediate pagubele. Corboianu a adus în prim plan un exemplu demn de luat în calcul.

„În Munții Almăjului, curge râul Rudăria. Acum 10 ani, Consiliul Județean Caraș Severin și Muzeul Astra din Sibiu au refăcut aproximativ 20 de mori de apă. A fost o minune! Dar, într-o primăvară, au venit niște viituri, și din cele 20 de mori au rămas doar jumătate… Explicația a stat în faptul că nu au fost clădite baraje sau sisteme de oprire a apei. Aceasta este marea problemă, pentru că, după 1990, eu nu am mai văzut ca în România să mai existe acele sisteme de blocare a pietrelor și a buștenilor care coboară de pe versanți, înspre aval”, a tresărit, ușor iritat, ghidul național.

Costin Ion Corboianu a precizat că, „de obicei, aceste dispozitive erau create în zonele marilor baraje. Acum, nu le mai vedem nicăieri! Și totuși, aceasta ar fi soluția! Digurile și barajele care să împiedice alunecarea pietrelor și copacilor ce vin odată cu viitura!”

Pandemia a întors turiștii pe traseele montane. Creștere de 300% față de anul 2019!

Cât produce turismul montan, în situația în care ne găsim? Surprinzător, dincolo de viituri și de alte „capricii” deloc naturale, ci pur omenești, am avut o revelație…

Ghidul susține că, după pandemie, se poate observa un lucru pozitiv. Foarte mulți oameni, indiferent de vârstă, s-au reîntors spre natură, spre drumeții, munte și aer curat: „S-a dovedit încă o dată că un organism fortificat, un corp care face mișcare, este mult mai rezistent decât un organism sedentar, care, din comoditate, se complace într-un sistem nesănătos”.

„Din punctul meu de vedere, în ultimii trei ani, turismul montan a crescut cu 300%, ca să nu spun mai mult…”, a punctat Costin.

Totuși, chiar și în aceste condiții, dacă ne referim la veniturile aduse de turismul montan, este greu de făcut o estimare. Motivele sunt simple, în urma unei analize logice…

„În primul rând, nu la toate intrările în parcurile naturale se vând bilete. În al doilea rând, o parte din structurile de cazare sunt închise, de unde denotă faptul că nu putem cuantifica. Apoi, mai bine de 50% din turismul montan se face la cort, iar locurile de campare de altădată au dispărut. Turismul montan s-a dezvoltat vizibil, dar, din păcate, dimensiunea lui nu poate fi determinată”, a detaliat partenerul nostru de dialog.

Acesta a insistat, afirmând că „nu trebuie să ne ascundem după cuvinte, dar turismul din România nu depășește, anual, 2,5% din produsul intern brut. Și să ne gândim că dispunem de atâtea stațiuni balneoclimaterice, de mare și de munte… Discutăm despre ceva infim, față de potențialul României. Probabil, o foarte mică parte din acei 2% din PIB revin și turismului montan, dar este foarte puțin”.

Costin Ion Corboianu susține că România și mai ales turismul montan au un potențial fantastic, însă ar trebui ca toate parcurile naturale și naționale, în jur de 30 la număr, să poată vinde bilete, din care să întrețină traseele turistice, să amenajeze locuri de parcare la baza muntelui și să furnizeze locuri de campare, pentru a avea o evidență. Din veniturile încasate pot fi amenajate locuri noi, și prin acest sistem vom reuși să aducem, din nou, turiști la munte.

Via Transilvanica, un proiect privat care leagă cinci regiuni, va fi inaugurat la 8 octombrie

Partenerul nostru de călătorie ne-a obligat, un pic, să ieșim din arealul intemperiilor și al deșeurilor. Pentru a argumenta cele afirmate anterior, a oferit un exemplu provenit din zona investițiilor private, pe care, în opinia sa, putem paria, cu siguranță, pentru următorii ani.

„În România anului 2018 a fost demarat un proiect care inițial trebuia să dureze zece ani și s-a făcut în doar trei. Anul acesta, la data de 8 octombrie, va fi inaugurată Via Transilvanica. Este un proiect derulat de frații Ușeriu din Pasul Tihuța, care acoperă 1440 de kilometri, cinci regiuni din România, începând de la Drobeta–Turnu Severin și încheiându-se la Putna. Sunt cinci regiuni mai puțin promovate din perspectivă turistică”, a dezvăluit intervievatul FANATIK.

Am mai aflat că, gândită după modelul Via El Camino din Spania, Via Transilvanica va putea fi parcursă doar pe jos, călare sau cu bicicleta, iar din punctul de vedere al ghidului, „în următorii cinci ani va deveni spațiul care va atrage cei mai mulți turiști români și străini”.

„Repet, este o inițiativă privată, a unor oameni extraordinari, iubitori de drumeție și de munte, care a trecut aproape neobservată în mass-media. Ce au făcut acești oameni în trei ani n-a făcut statul român timp de 30 de ani!”, a încheiat, pe un ton optimist dar, totuși, tăios, Costin Ion Corboianu.