Parlamentarii fac legi trăsnite. Bălegarul intră pe agenda aleşilor. Ţăranii, obligaţi să doneze primăriilor dejecţiile animalelor

O nouă năstrușnicie legislativă va intra în dezbaterea Parlamentului. Țăranii care folosesc pentru fertilizarea terenurilor bălegarul produs de animalele pe care le cresc riscă să fie obligați să-l dea primăriilor, în caz contrar riscând să fie amendați.

România tinde să devină țara în care marii poluatori sunt țăranii care fie dau foc la frunzele din curte, fie strâng bălegarul de la vite să-și fertilizeze grădinile din spatele caselor, în timp ce incendiile de la gropile de gunoi sunt trecute cu vederea, iar marii fermieri utilizează nestingheriți îngrășămintele chimice.

Trei deputați PSD (Nicu Niță, George Paladi și Marius Ostaficiuc) au inițiat un   proiect de lege prin care primăriile vor trebui să colecteze gunoiul de grajd de la țărani, iar aceștia nu vor putea să se opună fără să riște amenzi în  numele protecției mediului.

Bălegarul, luat de la țărani indiferent dacă au nevoie de el

„Persoanele fizice sau juridice care generează gunoi de grajd au obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate de autoritatea locală sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea acestuia”, se arată la articolul 2 al proiectului de Lege privind gestionarea gunoiului de grajd.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Fiind vorba de o obligație, nu de o facilitate, vizați vor fi și țăranii care chiar au nevoie de îngrășământul natural pentru suprafețele agricole pe care le dețin, precum solarii, grădini de legume etc.

În schimb inițiatorii vorbesc de „atragere de fonduri guvernamentale sau europene” și „strategii” pe care primăriile, îndeosebi cele de la sat, vor trebui să le elaboreze pentru a se descurca cu maldărul de gunoi pe care vor trebui să-l gestioneze.

„Adoptarea prezentei inițiative va permite autorităților publice locale să atragă fonduri pentru construirea platformelor pentru gunoiul de grajd, realizarea de strategii pentru colectarea și depozitarea acestuia, precum și modul de utilizare și valorificare al îngrășământului rezultat. De asemenea, autoritățile locale, prin Hotărâre a consiliului local pot stabili contravenții în cazul depozitării neconforme a gunoiului de grajd, iar veniturile din aceste contravenții vor fi constitui surse suplimentare de venit la bugetul local”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

În eventuala adoptare a proiectului, mai toată lumea ar avea de câștigat, cu excepția micilor fermieri, dar „mari poluatori”: primăriile vor putea să aplice amenzi în funcție de un cuantum pe care tot ele le stabilesc, iar banii obținuți ar rămâne la bugetele locale, la care se adaugă și operatorii economici care ar putea, potrivit legii, să gestioneze platformele de depozitare, bineînțeles contra cost.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

În proiect, se vorbește de valorificarea gunoiului de grajd, însă nu se spune dacă „donatorii” inițiali vor putea să se ducă la primărie să-și ceară bălegarul înapoi când au nevoie de el sau rămâne al primăriei. Chiar dacă l-ar cere, cine stă să-l cântărească la atunci când este ridicat de „mașina de bălegar” primăriei? Plus că își pierde din masă în timp din cauza evaporării. Nu se precizează nici la ce cantitate trebuie să predea țăranii bălegarul: cât e aburind sau când ajunge la nivelul tonelor.

Inițiatorii invocă Ordinul 1270/2005 al ministrului Mediului ca justificare pentru impunerea obligativității predării gunoiului de grajd, însă ordinul respectiv doar aproba un ghid de bune practici în domeniul combaterii poluării cu nitriți.

Ghidul viza în special îngrășămintele chimice, folosite mai mult de fermierii cu mari suprafețe agricole în exploatare și mai puțin pe bieții țărani care-și fertilizează terenurile cu ce iese de la coada vacii într-un an. De altfel,  ghidul făcea un  set de recomandări pentru păstrarea gunoiului de grajd inclusiv în fermele de mici dimensiuni, deci nu impunea colectarea forțată a acestuia.