Pe culmile gloriei! Frații Norbert și Francesca Maior, cei mai rapizi piloți de raliu din Europa

Norbert și Francesca Maior sunt unii dintre puținii sportivi care aduc fericire în sufletul românilor, după 30 de ani în care am simțit mai degrabă gustul amar al înfrângerii decât cel al victoriei. La vârstele de 25, respectiv 23 de ani, cei doi sunt campioni europeni la raliuri la categoria Junior ERC, campioni naționali la Juniori și campioni naționali la categoria Două Roți Motrice.

Frații Norbert și Francesca Maior și-au îndeplinit visul: sunt campioni europeni de raliuri

Ceea ce am enumerat mai sus reprezintă doar începutul carierei pentru cei doi tineri sportivi, care au reușit să cucerească, cu o modestie impresionantă, un raft întreg de trofee și medalii. Au purtat cu mândrie pe umeri steagul României după fiecare victorie și își doresc să ridice „tricolorul” încă o dată, anul viitor, la Campionatul Mondial de Raliuri (categoria Juniori) din 2024, pe care își doresc să îl câștige.

Drumul lor de-a lungul anilor nu a fost unul fără obstacole, însă. În ciuda dificultăților financiare pricinuite de criza financiară din 2008, care a afectat serios veniturile familiei Maior, cei doi frați au reușit, cu multă perseverență, să își îndeplinească marele vis. Le-au fost alături mulți oameni, însă cel mai mult apreciază sprijinul părinților, care au fost, și sunt, sursa principală de sprijin. Și pe bună dreptate, au motive să fie mândri!

• 2023 e anul în care Norbert și Francesca Maior au cucerit titlul european de raliuri la categoria Junior ERC

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Norbert Maior și-a început cariera la karting

Să începem cu începutul. Norbert, care a fost primul tău contact cu lumea raliului?

– Tata a fost pilot peste 20 de ani. A mers în campionatele naționale și balcanice. Și mama și tata m-au luat peste tot. Eu am împlinit vârsta de un an la o cursă în Turcia. Acesta a fost primul contact cu motorsportul. Francesca nu era născută încă, fiind o diferență de doi ani și jumătate între noi.

În clasa întâi sau a doua, am început să merg la karting, erau unele zile în care tata mă lua de la școală și mergeam la Ghimbav, pentru că noi suntem din Brașov. Mergeam uneori în uniforma de școală și mă plimbam 10-20 de minute cu kartul, aceasta era distracția mea de după școală. Tata a venit cu inițiativa, iar mie mi-a plăcut, chiar ceream să merg la karting.

Ulterior, tata mi-a cumpărat un kart de competiție, iar la 8 ani m-am înscris la prima cursă! Acolo mi-am dat seama că mie doar îmi plăcea să conduc kartul, nu îmi plăcea să fie ceva serios. La curse nu mai este partea relaxantă și plăcută. Plăcerea a intervenit mult mai târziu. Nu eram nici foarte bun, pentru că eram și cam plinuț, iar față de cineva cu o greutate mai mică, n-aveam nicio șansă. Prima experiență competițională mi-a lăsat un gust amar.

Premieră pentru Francesca Maior: copilot de raliuri deși nu împlinise 18 ani

Francesca, cine a venit cu ideea să mergi și tu la raliuri?

– Nici Norbert și nici tata n-au crezut că eu voi fi pasionată de motorsport atât de tare. M-au văzut că îmi plăcea și că eram lângă ei, dar au crezut că e o plăcere juvenilă. Pe la 14 ani am început să înțeleg ce face copilotul, pentru că eram mai matură, vedeam lucrurile un pic altfel. Mi-a plăcut foarte mult ce făcea un copilot și i-am zis tatei că asta vreau să fiu. Mama a fost de acord, a zis să fac ce îmi place, în contextul în care probabil își ziceau că nu o să mă țin de asta.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

În momentul în care ai făcut 18 ani, ți-ai spus că vrei să fii copilotul lui Norbert?

– Au fost mai multe lucruri luate în calcul. Și financiar a fost mult mai bine să concurăm împreună, copilotul pe care îl avea el era cu multă experiență și costa mult. Însă și el și echipa au considerat că sunt suficient de bună pentru a-i fi alături lui Norbert. După un an, am început să legăm victorii, ne înțelegeam și ne înțelegem foarte bine în mașina de curse.

Și cine a fost primul pilot care ți-a fost alături, Francesca?

– Primul raliu a fost cu tata. Nu a fost la Campionatul Național. A fost foarte emoționant, atât pentru tata, cât și pentru mine. A fost foarte mândru de mine, pentru că am reușit să fac ceea ce îmi doresc.

Atunci când am împlinit 16 ani, am fost primul copilot din România care a participat la raliuri sub vârsta de 18 ani. A fost primul an în care s-a dat voie minorilor să participe, iar până să se ia decizia asta, am insistat foarte mult la Federație, le-am explicat că m-am pregătit. Singura condiție a Federației a fost să fiu alături de un pilot cu o experiență de minimum 5 ani. Am fost copilotul lui Vlad Cosma la 3 raliuri. După ce am făcut 18 ani, am fost alături de Norbert.

Te-ai simțit mai ocrotită față de Norbert?

– Nu… Părinții ne-au tratat tot timpul la fel. Mai mult, pentru că eu și Norbert am fost la aceeași grădiniță, în momentul în care Norbert a terminat și trebuia să meargă la școală, mie nu mi-a convenit. Am plâns și nu puteam să stau la grădiniță, voiam să fiu lângă Norbert. M-au dus și pe mine la școală, lângă Norbert, chiar dacă părinții îmi ziceau că nu o să-mi placă și că o să mă cer înapoi la grădiniță.

Nu s-a întâmplat acest lucru, pentru că mi-a plăcut la școală. A trebuit să dau în fiecare an câte un examen pentru a putea promova în anul următor, însă nu a fost nicio problemă, am putut. Am fost în aceeași clasă cu Norbert încă de când eram mică.

Criza financiară le-a schimbat destinul fraților Norbert și Francesca Maior

Când s-au terminat cursele la karting și au început cele reale?

– Norbert: Povestea cu kartingul s-a terminat în momentul crizei financiare din 2008, când ai mei nu au mai avut posibilitatea să-mi plătească cursele, pentru că aveau o afacere care a dat faliment, la fel ca alte zeci de mii de afaceri din România. Eram copilul care primea totul, înainte de criză eram cu o situație financiară medie sau peste medie. Din această cauză, între 2009 și 2014 eu n-am mai făcut nimic legat de motorsport.

Ulterior, am învățat să conduc mașina, o Dacia Logan, la o cabană deținută de părinții mei, pe niște drumuri private. Însă ai mei nu au reușit să se redreseze financiar. S-au angajat, aveau job-uri obișnuite și nu își permiteau să mă înscrie la curse.

Voi ați mers împreună la raliu încă din prima clipă?

– Norbert: Nu, pentru că eu m-am apucat de raliuri la vârsta de 16 ani, iar Francesca, fiind mai mică, nu putea participa. Până când a venit Francesca alături de mine, copilot mi-a fost și tata, însă numai până în momentul în care ne-am dat seama că intervenea partea grijulie. El a zis că trebuie să îmi găsesc alt copilot, pentru că e mai bine pentru mine.

Tata are emoții mai mari decât avem noi atunci când avem o cursă și este normal. Nici nu vreau să-mi închipui cum se simt niște părinți care au doi copii în aceeași mașină de curse.

– Francesca: Eu am început oficial în momentul în care am împlinit vârsta de 16 ani, însă de când eram mică eram pe lângă Norbert la karting. Pe la 14 ani am început să merg cu Norbert și cu tata la raliu, pentru că în acel an Norbert a debutat. Nu mergeam în competiții, însă pentru că aveam și eu un kart, la antrenamente, mergeam tot timpul în spatele lui Norbert și învățam să merg după el. El mergea mai încet, să pot să mă țin după el. Tata era timpul acolo.

Norbert, cum a fost acea perioadă în care nu ai avut contact cu lumea motorsportului?

– Norbert: Dacă stau să mă uit în spate, a fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla. Au fost anii în care am realizat că îmi place. Înainte de această pauză, faptul că mergeam la karting, era un lucru normal, fără să muncesc pentru el. După criză, eu mi-am dat seama că îmi lipsește competiția. Pe măsură ce creșteam, începeam să îmi doresc din ce în ce mai mult, ceea ce a rămas până astăzi, că îmi doresc să fiu cel mai bun. În prezent, îmi place mai mult să câștig decât să parcursul competiției. Sunt o fire competitivă, semăn cu ai mei. Mama a făcut handbal, tata a fost și el pilot, probabil că de aici am preluat dorința de a fi cel mai bun.

Disciplina de fier a tatălui

Îți aduci aminte cum au fost primele lecții de condus pe care ți le-a predat tatăl tău?

– Norbert: În momentul în care am învățat, tata a fost destul de strict cu mine. A trecut foarte mult timp de când m-am urcat în mașină și momentul în care am pornit efectiv la drum, să învăț să merg tare, să fiu rapid. Era enervant, dar acum sunt recunoscător pentru asta. Primele lecții au fost cu mașina staționată, cu cheile în contact, iar eu învățam doar cum să manevrez volanul, învățam poziția corectă a mâinilor pe volan… asta am făcut ore în șir, zile întregi.

Provocările financiare s-au oprit în momentul în care te-ai apucat de curse sau au continuat?

– Norbert: În acel moment, tata s-a oprit să mai participe la curse, pentru a putea concura eu. De atunci până în prezent s-a mai dat o singură dată la curse, în 2020, când i-am făcut eu cadou o cursă pe zăpadă. El și-a vândut mașina de curse, apoi am început eu.

Oamenii care au crezut în visul lui Robert

Cum a fost prima cursă de raliu pentru tine, Norbert?

– Norbert: După povestea cu kartingul, prima cursă a fost datorită unui om pe care l-am întâlnit la cabana alor mei, pe care o închiriase. A venit cu o mașină destul de frumoasă și asta m-a făcut să-mi dau seama că e un pasionat al domeniului auto și că are o putere financiară peste medie. L-am abordat și i-am povestit despre mine, despre planurile mele. Am păstrat legătura și l-am întrebat dacă poate să mă ajute cu o sponsorizare, să merg la curse. A acceptat, iar omul acela a fost primul sponsor al meu. A rămas apoi alături de mine.

Probabil că vorbeam foarte pasionat și i-am povestit o grămadă de lucruri despre ce vreau să fac. Astfel, l-am făcut curios să vadă de ce suntem în stare sau poate pur și simplu a vrut să facă o faptă bună. Sunt puțini oamenii care fac o faptă bună fără să aștepte ceva la schimb.

Prima etapă a fost de slalom paralel, pe macadam. Am luat locul 2 sau 3, a fost tata alături de mine în postura de copilot. Tata era copilot în acel an ca să mai strângă niște bani. El împărtășea din experiența lui altor piloți. Unul dintre colegii lui piloți avea un Logan și a fost de acord să mi-l închirieze pentru a putea concura și eu o etapă.

Am mai făcut cu aceeași rețetă câteva etape în anul respectiv. Apoi, în 2015, am fost la prima etapă din campionatul național. Am fost ajutat de tata și de George Grigorescu, care a fost campion național absolut, un om foarte apreciat în motorsport. Probabil că George Grigorescu a văzut ceva în mine și i-a propus tatei să facă un efort, împreună, pentru a mă putea debuta în campionatul mare.

Persoana care te-a sponsorizat a fost alături de tine în continuare?

– Norbert: El a dorit să continue ajutorul și la prima etapă în campionatul național. A venit, alături de partenerul său de afaceri, la etape. Mai țin legătura cu ei, iar după ce am câștigat Campionatul European de Juniori au fost printre primele persoane pe care le-am sunat.

În sportul nostru e foarte important să nu fii singurul care crede și să ai pe cineva lângă tine. Sunt convins că nu pot face asta singur, de aceea avem nevoie de oameni care să creadă în visul nostru. În sport, prima poziție nu e garantată niciodată. Pentru mine, performanța din acest an este prima de care sunt cu adevărat mândru. Visul meu a fost să fac asta, a fost primul rezultat notabil. Abia acum, după câștigarea Campionatului European, am reușit să le livrăm oamenilor care au investit în noi ceva în schimbul sprijinului lor.

Lacrimi de bucurie după triumful de la Campionatul European

După victoria din Ungaria, cum au reacționat părinții voștri?

– Francesca: Ei au fost acolo, în acea mulțime de oameni care au sărbătorit alături de noi. A fost foarte frumos! Amândoi au plâns de bucurie, ne-au încurajat. Cu tata am schimbat niște vorbe și am făcut o mică strategie cu el. Amândoi ne-au insuflat mentalitatea de învingători. Mama a fost handbalistă, tata pilot, mereu ne-au spus că suntem cei mai buni și ne-au lăsat să decidem ce vrem să facem.

Avem destul de puține persoane ale căror păreri contează pentru noi. A mai fost acolo Marco Tempestini, omul care ne-a adus în Napoca Rally Team. Au fost oameni care m-au ajutat din punct de vedere mental, pentru că ne ajută să ne recalibrăm.

• 2019 e anul în care frații Norbert și Francesca Maior au devenit pentru prima oară campioni naționali de raliuri la juniori
• 117 puncte a adunat echipajul Norbert Maior – Francesca Maior în cele 5 etape ale Junior ERC 2023, cu 4 mai multe decât al italienilor Roberto Dapra și Luca Guglielmetti, ocupanții poziției secunde în clasamentul general
• 3 titluri naționale au câștigat Norbert și Francesca Maior la categoria Două Roți Motrice (2020, 2022, 2023)