Situație dramatică a femeilor însărcinate din Fâșia Gaza. 50.000 de viitoare mame se confruntă cu iadul pe pământ

Înainte de noul război dintre Israel și Hamas, femeile care trăiesc în Fâșia Gaza aveau acces la controale medicale în timpul sarcinii, puteau să primească  primească sfaturi în materie de nutriție și să își pregătească locuințele pentru sosirea nou-născuțiilor. Astăzi, mii de femei însărcinate trăiesc în adăposturi unde nu există suficientă hrană sau apă potabilă și se tem de perspectiva de a naște în aceste locații, fără ajutorul unui medic sau al unei moașe.

„Cum pot să nasc aici?”

Shoruq este însărcinată în șapte luni cu primul ei copil. Ea locuiește într-un adăpost din Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza. „Cum pot să nasc aici?”, întreabă ea. „Nu există acces la asistență medicală și nu există igienă. Să nasc în acest adăpost ar fi o catastrofă pentru mine”. Ea este una dintre cele 50.000 de femei însărcinate care trăiesc în Fâșia Gaza, unde au loc peste 150 de nașteri în fiecare zi, potrivit Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA).

De la atentatele teroriste comise de Hamas în Israel la 7 octombrie, soldate cu 1.400 de morți, statul evreu a desfășurat o campanie masivă de bombardamente în Fâșia Gaza și a lansat o operațiune terestră axată pe nordul teritoriului palestinian. Organizația Națiunilor Unite estimează că peste un milion de persoane au fost strămutate în interiorul fâșiei costiere.

Dar chiar și înainte de 7 octombrie, sistemul de sănătate din Gaza se confrunta cu „provocări majore ca urmare a blocadei de 16 ani”, spune Dominic Allen de la UNFPA. Israelul a restricționat intrarea de bunuri și combustibil în enclavă de când Hamas a preluat controlul prin forță în 2007, după ce a câștigat alegerile legislative cu un an mai devreme.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Astăzi, sistemul de sănătate este pe punctul de a se prăbuși și, în unele instituții, s-a prăbușit deja”, continuă Dominic Allen. „Femeile însărcinate nu au acces la servicii de sănătate maternă de bază. Ele se confruntă cu provocări de neimaginat”, spun el.

„Sunt atât de speriată pentru copilul meu”

Shoruq, o interpretă cu un masterat în traducere engleză-arabă, nu a mai văzut un medic de când a fugit din nordul Fâșiei Gaza, în urmă cu o lună, scrie France 24. Loviturile aeriene israeliene au distrus două clădiri din apropierea casei sale, așa că ea crede că și locuința sa a fost cel puțin parțial distrusă.

Femeia nu se poate întoarce acasă pentru a vedea dacă hainele și jucăriile pe care le-a ales pentru fiica ei nenăscută sunt intacte. „Le-am cumpărat una câte una și le-am ales cu grijă”, mărturisește ea. A luat cu ea o singură jucărie când a fugit cu soțul ei: o jucărie pe care și-a făcut-o singură. „Am făcut-o pentru prințesa mea”, explică ea.

Shoruq și soțul ei plănuiseră să își încerce norocul la unul dintre puținii medici sau moașe de la centrul de sănătate din apropierea adăpostului lor. Dar, în drum spre acel centru, o mașină a fost bombardată chiar în fața lor. „Eram atât de aproape, încât a fost înspăimântător. Am fugit către adăpostul nostru, și am renunțat la planurile noastre de veni la centrul de sănătate”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Bombardamentele au fost traumatizante pentru Shoruq. „Dacă nu aș fi fost însărcinată, poate că aș fi putut face față alfel. Dar mi-e atât de teamă pentru copilul meu”, ea. Refugiul lor din Khan Younis nu este un adăpost antiaerian și nu a fost conceput în nici un caz pentru a găzdui cele 50.000 de persoane strămutate care au ajuns în în prezent acolo. Este un colegiu administrat de agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA).

Toalete comune, boli transmisibile

88 de școli UNRWA au fost transformate în adăposturi temporare. „Aceste adăposturi sunt un colac de salvare, dar se află sub o presiune foarte mare”, spune Dominic Allen. Situația de pe teren comportă și riscuri de a contacta boli respiratorii sau boli legate de lipsa apei potabile. „Trebuie să stai mult timp la coadă pentru a merge la toaletă și, în timp ce stai la coadă, începi să te gândești că ești expus la multe boli care ar putea fi purtate de miile de alte persoane cu care împarți toaleta. Și abia dacă se găsește săpun”, deplânge Shoruq.

„Este stresant pentru mine să mă gândesc că aș putea fi infectată cu una dintre aceste boli și că aceasta ar putea afecta copilul meu. De când sunt aici, am început să mă simt amețită, tușesc mult și mă doare spatele pentru că dorm pe podea”, adaugă ea. „Mulți oameni, în special copii, suferă de infecții, în special de plăgi cutanate și de boli transmise prin apă, cum ar fi diareea”, explică doctorul Bachar Murad, directorul spitalului Al-Quds din orașul Gaza.

„Ei trăiesc în adăposturi în care igiena lasă mult de dorit și unde oamenii stau înghesuiți, ceea ce favorizează răspândirea bolilor”. Diareea, care provoacă o deshidratare severă, poate fi fatală. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că este a doua cea mai frecventă cauză de deces la copiii cu vârsta sub 5 ani din întreaga lume.

Lapte praf cu apă contaminată

Potrivit lui Dominic Allen, norma umanitară pentru consumul de apă este de minimum trei litri de persoană pe zi. „Femeile însărcinate au nevoie de cel puțin o treime de litru în plus, iar femeile care alăptează au nevoie de cel puțin două treimi în plus”, explică el. Hiba Tibi, de la ONG-ul Care International, explică faptul că unele femei care nu pot alăpta „sunt obligate să folosească apă contaminată pentru laptele praf, deoarece nu au acces la apă curată”.

În timp ce un număr limitat de camioane cu ajutoare este autorizat să intre în Fâșia Gaza prin punctul de trecere Rafah, Israelul interzice trecerea combustibilului de teamă că Hamas îl va confisca. Or, combustibilul este necesar pentru funcționarea, printre altele, a sistmelor de desalinizare a apei, a pompelor, generatoarelor, etc.

Shoruq spune că îi este sete și foame tot timpul. „Când am noroc, capăt o sticlă mică de apă pe zi și două bucăți de pâine, cu brânză topită și, uneori, cimbru uscat”, spune ea. În refugiu nu există nici o sursă de proteine, legume proaspete sau fructe. „Cei mai mulți dintre noi încep să sufere de malnutriție”, spune femeia.

„Nu există niciun loc sigur în Gaza”

„Mai este și problema siguranței: unde va naște Shoruq și cum?”, întreabă Dominic Allen. „Nu există nici un loc sigur în Gaza în acest moment”. Shoruq nu știe unde va da naștere primului ei copil. Din cauza întreruperilor regulate ale comunicațiilor și a acoperirii în general inegale a rețelei în Gaza, femeile care nasc nu pot conta pe faptul că pot apela o ambulanță, un medic sau o moașă. „De asemenea, este periculos să te deplasezi din cauza bombardamentelor”, explică Bachar Murad.

Dacă reușesc să ajungă la un spital, mamele riscă să fie externate la doar câteva ore după nașterea copilului lor. „Nu există o monitorizare regulată după naștere”, explică Hiba Tibi. „Dacă bebelușul se află într-o stare foarte critică, ele ar putea obține totuși unul dintre puținele locuri disponibile în spital”.

Dar chiar și în spitale, femeile și nou-născuții riscă să contacteze infecții. Copleșite de numărul de victime ale bombardamentelor israeliene și în lipsă de echipamente medicale, „spitalele refolosesc acum echipamente de unică folosință care ar trebui, firește, folosite o singură dată”, spune Hiba Tibi. „Din cauza lipsei de electricitate și a combustibilului necesar pentru alimentarea pompelor și a dezinfectanților, există o penurie de apă”.

Odată ieșiți din spital, mamele și nou-născuții lor nu vor merge acasă, ci se vor întoarce în adăposturile supraaglomerate și insalubre. „Ne rugăm în fiecare zi să putem merge acasă și să ducem o viață normală”, spune Shoruq.