Plimbările prin păduri ar putea fi interzise de proprietari, potrivit noului Cod Silvic. „E rezultatul lobby-ului pentru a acoperi afaceri ilegale”

Pe 1 august 2023, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansa proiectul de lege pentru noul Cod Silvic. Tot atunci ministerul a pus proiectul și în dezbatere publică timp de 10 zile – decizie criticată de mai multe organizații de mediu atât pentru perioada scurtă în care puteau să fie trimise observațiile și propunerile, cât și pentru momentul ales exact pe timpul verii când toată lumea era plecată în concedii. Elaborarea proiectului este strâns legată de Strategia Națională pentru Păduri 2030, de PNRR și de strategia europeană pentru păduri și a fost elaborat de experți externi ministerului. Mai exact, de o echipă comună formată din experți de la Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și de specialiști ai Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

În teorie, noul cod ar avea ca obiectiv o mai bună protecție și gestionare a mediului. În fapt, noul proiect de lege conține mai multe articole controversate care ar putea înrăutăți regimul de protecție a pădurilor, gestionarea fondului forestier și chiar accesul în păduri pentru toată lumea. După o campanie a organizațiilor de mediu, susținută și printr-o petiție de semnături care a adunat câteva mii de aderenți, ministerul și coaliția de guvernare au mai prelungit termenul pentru dezbateri, dar nu au dat vreun semnal clar cu privire la intențiilor lor pentru Codul Cilvic. Am luat legătura cu Cătălin Turiga, inginer silvic și investigator Agent Green România, organizație pentru protecția mediului, pentru a ne explica pe larg care va fi impactul modificărilor aduse de noul Cod Silvic.

Accesul în pădure, interzis „curioșilor”

Una din modificările controversate și poate cea mai cunoscută din noul Cod Silvic este cea de la articolul 58 care va da posibilitatea proprietarilor de fond forestier să interzică accesul altora în pădurile deținute de ei. O măsură fără precedent pentru care societatea civilă s-a mobilizat și împotriva căreia petiția „Vrem acces liber în păduri”  lansată de comunitatea Declic a strâns aproximativ 50.000 de semnături. Fără tăgadă, în această privință, balanța dintre interesul public și interesul privat e mult dezechilibrată în favoarea celui din urmă. „Textul e formulat destul de perfid. Deși e specificat clar în alt articol din Codul Silvic că accesul pedestru în fondul forestier național e permis tuturor, aici oferă dreptul de a-l restrânge. Nu va fi nevoie decât de un panou de avertizare ca să interzici accesul”, a declarat  Cătălin Turiga pentru FANATIK. „Chiar dacă, în teorie, codul oferă doar posibilitatea, pot să spun din experiență că puțini vor alege să nu interzică accesul. Motivul e clar pentru pentru a acoperi afaceri ilegale”. După unele estimări, aproape jumătate din pădurile României ar putea deveni astfel inaccesibile publicului. O măsură cu atât mai relevantă cu cât ar putea ține departe jurnaliștii de investigație sau activiștii de mediu tocmai de zonele unde se produc de regulă infracțiunile silvice.

Liber la tăieri și construcții

Numai că problemele aduse de noul Cod Silvic nu se opresc aici. Lobby-ul mai multor interese de afaceri ar fi strecurat alte câteva articole toxice care, dacă vor fi adoptate, vor accelera distrugerea pădurilor.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Unul din aceste articole se referă la partea de imobiliare. „Până acum în cazul unei construcții ilegale în fondul forestier judecătorul avea toate pârghiile la dispoziție să dispună demolarea acestuia. De asemenea, fapta era pedepsită penal. Cu noul Cod Silvic magistratul va trebui să dispună intrarea în legalitate a noului imobil dacă are fundația și pereții finalizați. Motivul ar fi că în acest stadiu terenul nu ar mai putea fi adus în starea inițială, ceea ce este 0 prezumție falsă”, mai spune reprezentantul de la Agen Green. În alte cuvinte, va trebui să iertăm făptuitorul dacă infracțiunea ajunge într-un stadiu prea avansat pentru a mai fi remediată. „Romsilva are sute de procese pe rol pentru astfel  de situații. Dacă va trece legea sub forma actuală, judecătorii vor fi puși în fața faptului împlinit”.

Un alt caz privește proprietarii care au terenuri mai mici de 10 hectare. Aceștia pot recolta lemn doar dacă provine din eliminare naturală, cum ar fi cei doborâți de vânt. De asemenea, cei cu proprietăți mai mici de 10 ha nu sunt legați de un „aranjament” – în alte cuvinte, un fel de plan de management al pădurii pe mai mulți ani ani – având mai puține responsabilități sau controale decât marii proprietari. „Acum ei pot ridica până la 5 metri cubi de lemn per hectar anual. Dar, pe viitor, legea ar reglementa ca dacă tu nu ridici, de exemplu, 2 ani la rând cantitatea asta, cantitatea se reportează pe anul 3. Și vei avea dreptul să-l obții din mai mult decât acte de igienizare, inclusiv prin tăieri progresive sau tăieri rase”, precizează Cătălin Turigă. Iar aceasta nu e singura portiță lăsată deschisă, noul cod având și alte articole care ar permite tăieri mai mari decât în prezent. Ca să nu mai vorbim și de lipsa protecției codului silvic pentru tot ce înseamnă păduri din afara fondului forestier.

Schimbările în bine, prea puține

Una din modificările pozitive se referă la introducerea de date false în aplicațiile informatice, părți ale sistemului SUMAL, care va fi pedepsită penal. Vorbim aici de acele transporturi ilegale de masă lemnoasă unde se declară scriptic o cantitate mai mică decât cea transportată în realitate. Deși exista deja o pedeapsă în codul penal referitoare la falsul informatic, noua infracțiune propusă ar particulariza mai bine faptele din domeniul silvic.

„Altă măsură ar putea fi îmbunătățirea SUMAL cu imagini video de traseu, dar aici proiectul lasă o paranteză și spune ‘în limita resurselor pe care le are ministerul’, deși e greu de crezut că guvernul chiar nu ar avea fonduri pentru instalarea de camere video în cele mai importante locuri. Posibil să fie tot la presiunea lobby-ului, dar vom vedea dacă o vor modifica după observațiile trimise de societatea civilă în timpul dezbaterii publice”, spune investigatorul Agent Green. O măsură asemănătoare fusese propusă și în trecut printr-un proiect de lege. Problema în multe cazuri însă rămâne la aplicarea legii, mai degrabă în schimbarea ei.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

O altă măsură ar fi ca, atunci când la un transport se constată mai mulți metri cubi decât cei declarați, să se confiște și mijlocul de transport. Dacă la început pragul era de 10 metri cubi, acum a fost coborât la 5 mc pentru lemn și 3 mc pentru cherestea. La fel, dacă la început mijlocul de transport era reținut pe toată durata investigației, acum propunerea e ca reținerea să se limiteze la maxim 6 luni. Cât pentru parcurile naturale, vor fi interzise tăierile rase, cea mai invazivă și distructivă intervenție, însă rămân mai multe deficiențe și în această privință. „Mergem din aproape în aproape, dar nimeni nu vrea să își asume niște masuri radicale de reformă”. 

Ce ar trebui schimbat de fapt

Una din problemele fundamentale identificate de Agent Green România stă în modul de organizare al Romsilva ca un hibrid monopolist. „De aici ar trebui să înceapă schimbarea profundă. În afară de cercetare, totul cade în atribuțiile instituției. Gândiți-vă că Romsilva e administratorul principal, dar în același timp face și comerț. Tot Romsilva are și atribuții de control și își poate controla partenerii comerciali. Așadar, ce fel de relație de afaceri poate rezulta din asta? E o entitate care e și vânzător, prin atribuire directă sau licitații pe care tot ea le organizează, care încheie contracte în numele statului și își face și auto-control pe controlul silvic”, mai spune Cătălin Turigă. „De aici pornește o încrengătură care a dat naștere la tot felul de rețele în stil mafiot ce face legea pe tot ce înseamnă transport cu lemne. Acum ar fi fost momentul prielnic să fie destructurat și să i se atribuie doar anumite competențe pentru o mai bună separație a lor”.

O altă propunere a organizației Agent Green este „Planul Verde”, văzut ca un echivalent la scară mai mică al Planului Roșu pentru intervenții, dar care să fie țintit pentru situații specifice furtului de lemne. „Am făcut această propunere pe baza propriei experiențe. Într-un caz am raportat un TIR despre care aveam informații că ar transporta lemn ilegal, ne-am ținut după el iar, când a fost oprit, instituțiile nu știau ce să facă. Garda Forestieră nu avea program noaptea, a venit un pădurar, acesta a spus că nu e de competența lui, poliția nu putea să cântărească camionul, așa că l-a lăsat să plece, deși aveam toate dovezile necesare”, spune Cătălin Turiga. „Soluția propusă cu Planul Verde nu este ceva extraordinar de complicat sau ingenios, ci presupune ca în astfel de cazuri să fie trasate clar responsabilitățile, iar fiecare instituție să știe clar ce are de făcut. Exact ca la Planul Roșu. În prezent, atribuțiile nu sunt clare și de aceea există astfel de situații absurde. Iar dacă un transport de lemne se dovedește a fi ilegal, cazul să fie preluat de un procuror care să se ocupe expres de caz”.

„Încă privim pădurea ca pe un bun, nu ca cel mai important ecosistem”

Dacă în România lupta împotriva furtului de lemne pare o misiune sisifică, în alte țări, inclusiv cele apropiate de noi, a dispărut aproape cu totul, spune reprezentantul ONG-ului. Pentru a ne imagina dimensiunea fenomenului, Inventarul Forestier Național spunea în 2020 că peste jumătate din tăierile de arbori din țară se face ilegal. Multe din metodele de furt cele mai comune identificate de Agen Green reușesc să fenteze sistemul informatic din cauza anumitor breșe despre care aceștia consideră că au fost lăsate în mod intenționat.

„Când spun furturi nu mă refer la cele mici, de natură socială, unde mai vin oamenii cu căruța să ia lemn pentru foc – fenomen care oricum s-a diminuat foarte mult și nu afectează pădurile. Problema e că furturile sunt orchestrate din birourile autorităților de cei care ar trebui teoretic să protejeze pădurile și sunt în cantități industriale. Ceea ce face cu atât mai greu să dovedești fapta atunci când cei care ar trebui să controleze sunt cei care comit fapta”, mai adaugă Cătălin Turigă. „Unele țări au realizat că au greșit cu tăierile excesive de-a lungul timpului și au luat măsuri drastice de protecție, noi încă păstrăm modelul de inspirație franceză de acum 100 de ani de tăieri progresive. Problema fundamentală e că încă privim pădurea ca pe un bun, nu ca pe cel mai important ecosistem. Încă predomină modelul productiv, în locul celui  protectiv”.