Cine este vinovat pentru furtul de lemne din pădurile României. Acuze dure la adresa Romsilva. „Silvicultorul nu trebuie să facă deloc comerț cu lemn” 

Tiberiu Boșutar a devenit cunoscut publicului după ce și-a făcut un site pe care a început să arate ilegalitățile din pădurile Bucovinei. Înarmat cu un telefon pe care verifica aplicația Inspectorul Pădurii, dar și cu un carnet în care nota numărul de înmatriculare al camioanelor care îi treceau pe sub fereastră, activistul a descoperit destul de repede dezastrul din zonă.

De-a lungul timpului a fost alergat, amenințat, bruscat și chiar bătut serios de oamenii pe care îi dădea în vileag. Ultima oară a pățit-o rău de tot. A fost lovit și umilit în timp ce documenta alături de doi jurnaliști pentru un canal internațional furturile din păduri.

Cine este vinovat pentru furtul de lemne din păduri!

Decizia Ministerului de a interzice exploatarea lemnului noaptea a fost aplaudată la scenă deschisă de activistul de mediu. Cu toate acestea, Tiberiu Boșutar a tras și un semnal de alarmă și a explicat că pădurile sunt în continuare în pericol. Mai mult decât atât, acesta a indicat și cine sunt vinovații.

„Trebuie să înțelegem că în România încă avem o problemă foarte mare cu silvicultorii care sunt implicați în tot felul de combinații menite să facă rost de lemn ilegal. Cei mai mulți dintre ei au și firme pe care le controlează și care activează în sectorul forestier generând concurență nesănătoasă celorlalte companii, deci, de aici trebuie plecat.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Oamenii aceștia sunt fără control, silvicultorii, nimeni nu-i pune la zid, nimeni nu le verifică profitul, averile. Avem silvicultori cărora li s-au confiscat de 3-4 ori camioanele și ei în continuare sunt silvicultori și nimeni nu are treabă cu ei”,a spus Tiberiu Boșutar pentru FANATIK.

Posibilități de furt, spune activistul de mediu, există în continuare. În ciuda restricțiilor impuse de SUMAL 2.0, silvicultorii s-au adaptat și au găsit portițe legale. Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a anunţat că, în 2021, au fost peste 6,8 milioane de interogări în sistemul Inspectorul Pădurii, precizând că anul trecut s-au înregistrat aproape 5.000 de apeluri la 112. De asemenea, oficialul a precizat că va fi interzisă pe timp de noapte exploatarea masei lemnoase.

„În parcele, unde silvicultorii știu că pot controla cursul de lemn fără acte, ei din start diminuează atât volumul, cât și clasa de calitate, astfel făcând rost de volume mari de lemn, dar fără acte. La metodele acestea se mai adaugă posibilitatea de a face rost de acte false pe proprietăți private unde de cele mai multe ori nici măcar nu există lemn.

Avem arbori tăiați nemarcați sau marcați cu dispozitive false, sunt arbori scoși din pământ cu tot cu rădăcini, dar, indiferent de metoda folosită este clar că, la un moment dat, acest lemn trebuie să iasă din fondul forestier. Presiune trebuie făcută în pădure pentru că de acolo se fură și acolo trebuie controlat lemnul furat”, a adăugat activistul de mediu.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Ce a adus bun SUMAL 2.0, dar și ce părți negative are

Tiberiu Boșutar spune că, într-adevăr, SUMAL 2.0 a dus la o creștere a prețului lemnelor, dar a făcut-o indirect. Alta ar fi problema pentru pădurile României. Și guvernanții consideră că anumite persoane vor să creeze artificial şi intenţionat impresia că România se află într-o criză a masei lemnoase

„SUMAL 2.0 este extraordinar de bun. Când am început eu activitatea aceasta civică, de urmărire și reclamare a transporturilor ilegale, nici nu îmi trecea prin cap că o să ajung la ziua în care o să avem fotografii, traseu, să avem program de livrare, toate acestea sunt foarte bune, doar că, din păcate, nu are cine să le aplice, încă. Aici e o lacună.

Volumul de lemn total scos din fondul forestier nu a scăzut semnificativ pentru că nu am venit cu nimic în loc. Consumatorul principal de lemn, populația pentru încălzire, se consumă în jur de 20 de milioane de mc”, a mai zis Boșutar

Tiberiu Boșutar a explicat că populația consumă în continuare același volum de masă lemnoasă. Nici mai mult, dar nici mai puțin, ceea ce înseamnă că greșeala este în altă parte. În același timp, reprezentanții Ministerului Mediului spun că preţurile au crescut deoarece a fost redusă cantitatea de lemn exploatată nelegal.

„SUMAL 2.0 nu este o unealtă care poate monitoriza sectorul, nu e o sursă alternativă de încălzire. Din moment ce nu am venit cu altceva în schimb și populația consumă același volum de masă lemnoasă, e clar că volumul nu s-a diminuat.

A dus SUMAL 2.0 indirect la o creștere a prețului, dar asta nu e un lucru rău. Reducând puțin din lemnul ilegal care intră pe piață s-a generat o presiune mai mare pe lemnul legal și cresc prețurile”, a mai zis activistul de mediu.

Cum putem elimina furtul de lemn

Tiberiu Boșutar a venit și cu o soluție pentru ca fenomenul furtului de lemn să fie stopat. Activistul știe exact ce are de făcut statul.

„Dar, în momentul de față, e ca un cerc vicios pentru că agenții economici și RNP-ul, pentru că ei administrează mare parte din fondul forestier național, două treimi, au posibilitatea să avizeze ceea ce iese în realitate din pădure, dar nu vor.

Până nu o să reușim să fiscalizăm tot ce iese în realitate din pădure o să avem această criză. Deci, nu trebuie să scoatem nici mai mult, nu avem cum scoate nici mai puțin”, a transmis ong-istul.

Vă readucem aminte și că ministrul Mediului a explicat de curând că România exportă masă lemnoasă, că nu se pot exporta buşteni, dar importăm în acelaşi timp şi importul este chiar mai mare decât exportul. Barna a mai spus că putem să avem grijă de pădurile noastre și în acelaşi timp să aducem resurse care sunt procesate şi produc valoare adăugată.

„Trebuie să conștientizăm că volumul de lemn scos legal cu volumul de lemn scos ilegal reprezintă nimic altceva decât consumul. El încă poate fi suportat fără probleme de fondul forestier, numai că trebuie să avem documente pentru tot lemnul care iese din fondul forestier”, a explicat Boșutar.

Silvicultorii și Romsilva, vinovații de serviciu

Activistul de mediu spune că în alte țări nu este nevoie pentru o aplicație SUMAL dintr-un motiv cât se poate de clar. „Nici nu cred că e nevoie de un astfel de sistem din moment ce nu sunt pădurari români și proprietari români de pădure pe acolo”.

De vină pentru tot ce se întâmplă în pădurile României este chiar Regia Națională Romsilva. Specialiștii de aici reușesc să îi păcălească pe politicieni, după care silvicultorii au mână liberă

„Romsilva administrează două treimi din pădurile României, administrează toată suprafața forestieră proprietate publică, a statului, au împlinit 30 de ani de funcționare, acolo sunt specialiști, sunt unși cu toate alifiile, au prins rădăcini, știu exact cum merge treaba și sunt subordonați unor politicieni care se schimbă de două ori pe an.

Evident că acești politicieni iau de bun ceea ce le spune Romsilva și habar n-au care e realitatea din teren și cei mai mulți dintre ei nu știu să deosebească speciile între ele, dar nici nu au curaj să dea cu pumnul în masă și să reformeze RNP-ul”, a precizat  Tiberiu Boșutar.

Un singur lucru are de făcut silvicultorul, în opinia activistului de mediu, și anume, să îngrijească pădurea. Doar că, în România, aceștia se ocupă și cu altceva. În prezent, Rom­silva administrează 3,13 milioane de hec­tare, ceea ce reprezintă 48% din total. Trebuie specificat însă că după finalizarea procesului de retrocedare, Romsilva va administra doar 2,5 milioane de hectare de pădure. În ultimii opt ani, în pădurile proprietate publică a statului, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 125.637 de hectare pe care au fost plantați peste 226 milioane de puieți forestieri.

„Din punctul meu de vedere specialistul din RNP, silvicultorul, oricare ar fi el trebuie să se ocupe cu îngrijirea arboretelui, cu aplicarea tratamentelor etc. El nu trebuie să facă deloc comerț cu lemn.

Atât timp cât silvicultorul își face singur și exploatarea, comerțul, dar și controlul, niciodată nu vom scăpa de hoți. Sunt capabili să vină cu suficiente argumente încât să păcălească un politician venit în minister de câteva luni”, a mai spus activistul de mediu.