PNL, partidul președinților excluși sau plecați. Doar 4 din 11 lideri nu au trecut prin alte formațiuni

Ludovic Orban a părăsit deja grupul parlamentar al PNL și este la un pas de plecarea din partid după ce și-a anunțat ieșirea din grupul parlamentar al partidului. În cazul în care va pleca din partid, ar fi al șaselea președinte al PNL care a părăsit sau a fost exclus din partid.

Liberalii nu au fost prea blânzi cu cei care i-au condus după reînființarea partidului în 1990, aceștia fiind instalați în urale și apoi expulzați din partid fără nicio jenă. Ce-i drept, și foștii șefi ai partidului au acceptat cu greu că au pierdut funcțiile și, adeseori, și-au provocat expulzarea.

Dacă pleacă din partid, Ludovic Orban intră într-o categorie de președinți excluși sau plecați de bunăvoie din partid, la un moment sau altul, din care mai fac parte Radu Câmpeanu, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu, Crin Antonescu și Raluca Turcan.

De la stabilitatea Brătienilor la haosul postrevoluționar

Partidul Național-Liberal a luat oficial ființă în 1875 când toate facțiunile politice de orientare liberală au decis să înființeze un partid comun, înțelegere cunoscută sub numele de „coaliția de la Mazar Pașa”. Între 1875 și 1947, când partidul a fost desființat de către comuniști, PNL a avut doar șapte președinți, dintre care cinci membri ai familiei Brătianu.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

În cei 31 de ani scurși de la reînființarea partidului în 1990, liberalii au avut nu mai puțin de 11 lideri, dintre care șase fie au fost excluși după ce au condus partidul, fie au migrat prin alte formațiuni înainte de a ocupa funcția de președinte, semn al unei activități foarte agitate în interiorul partidului.

Radu Câmpeanu, un președinte insultat la vârsta senectuții

După Revoluția din 1989, PNL a fost reînființat, iar primul său președinte a fost Radu Câmpeanu. Acesta a luat serie de decizii proast, eroarea cea mai gravă fiind ieșirea din Convenția Democrată înainte de alegerile din 1992, fapt care a făcut ca PNL să rateze în acel an intrarea în Parlament.

Usturătorul eșec a dus la o rebeliune pe față a unor membri proeminenți ai partidului care au fondat Consiliul pentru Refacerea PNL din care făceau parte atât membri PNL, cât și reprezentanți ai unor facțiuni desprinse de partid în anii precedenți, precum PNL – Aripa Tânără (condus de către Călin Popescu-Tăriceanu și Dinu Patriciu) și PNL – Convenția Democrată al lui Niculae Cerveni.

În februarie 1993, Câmpeanu a pierdut șefia partidului în favoarea lui Mircea Ionescu-Quintus, iar după acest eșec a înființat propriul său partid, intitulat chiar PNL – Câmpeanu. Formațiunea a înregistrat eșecuri la toate alegerile la care a participat, astfel că în 2003 Câmpeanu s-a reîntors în PNL, partid pe listele căruia a obținut un ultim mandat de senator, în anul 2004.

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

În 2012, Câmpeanu și-a exprimat dubii că liderul de atunci al partidului, Crin Antonescu, ar putea fi votat președinte al României.

„Nu cred că poporul român îl va vota pe Crin Antonescu. Mai ales după experiența cu Băsescu, nu vor vota un om care, prin viziunea electoratului, nu are prestanța și echilibrul necesar. Acestea sunt aduse de o anumită vârstă. Nu poți deveni președinte al unei țări dacă nu ai împlinit 55 de ani”, a spus Câmpeanu într-un interviu.

Afirmațiile au fost la un pas să-i aducă excluderea din partid, însă a scăpat doar cu niște admonestări foarte brutale din partea lui Antonescu. Întrebat dacă afirmațiile lui Câmpeanu îi aduc prejudicii în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2014, Antonescu a răspuns: „Rău nu-mi face, poate să-mi producă dezgust.”

Trei foști și viitori președinți PNL, excluși într-o singură lună

De excludere nu a scăpat însă Valeriu Stoica, cel care a fost președintele PNL în 2001-2002, și nici succesorul său în această funcție, Theodor Stolojan, președinte al partidului în 2002-2004. După ce premierul Călin Popescu-Tăriceanu a intrat în conflict cu președintele Traian Băsescu, Stoica și Stolojan au făcut parte din tabăra pro-prezidențială a PNL criticând frecvent deciziile luate sub conducerea lui Tăriceanu.

Cel care a pus în aplicare deciziile de excludere din partid a celor doi, în octombrie 2006, a fost chiar Ludovic Orban, cel care astăzi este la un pas să părăsească partidul. Pe atunci Orban era președintele PNL București și el s-a ocupat ca organizațiile sectoarelor 2 și 5, unde erau membri cei doi foști președinți ai partidului, să ia decizia dorită de către conducerea partidului. De altfel, sarabanda excluderilor dizidenților din partid începuse cu îndepărtarea din PNL a Ralucăi Turcan care, peste aproape un deceniu urma să ajungă președintele partidului.

După excludere, Stoica, Stolojan și Turcan au fondat Partidul Liberal-Democrat care apoi a fuzionat cu Partidul Democrat rezultând astfel Partidul Democrat-Liberal. Odată cu fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, cei trei au redevenit colegi cu cei care îi excluseseră cu câțiva ani în urmă. Mai mult, după rezultatul dezastruos obținut de către PNL laa alegerile parlamentare din 2016, Alina Gorghiu a trebuit să demisioneze, iar conducerea interimară a partidului a fost preluată de către Raluca Turcan întrucât a fost liderul organizației județene cu cel mai bun scor la acele alegeri. Ca președinte interimar pentru jumătate de ani, principala sarcină a Ralucăi Turcan a fost să organizeze congresul din 2017 în urma căruia a fost ales Ludovic Orban.

Tăriceanu, autor a două scindări a PNL

Călin Popescu-Tăriceanu a ajuns președinte PNL după ce părăsise o vreme partidul și a demisionat pentru a evita exlcuderea după ce a pierdut șefia formațiunii. Tăriceanu a fost printre cei care au refondat partidul în 1990, dar a plecat după numai 6 luni în iulie 1990 când, împreună cu Dinu Patriciu, a înființat PNL – Aripa Tânără.

În 1993 s-a reîntors în partid pentru ca în 2004 Theodor Stolojan să-l desemneze succesor al său la șefia PNL. După ce s-a permanentizat pe postul de președinte al partidului, Tăriceanu l-a exclus pe Stolojan, dar a pierdut conducerea PNL în anul 2009, în favoarea lui Crin Antonescu. Rămas printre puținele voci critice la adresa lui Antonescu, Tăriceanu s-a opus ieșirii PNL din USL și, mai mult, s-a dus imediat la Palatul Victoria pentru a negocia cu premierul Victor Ponta o continuare a alianței cu PSD.

Pentru a evita o iminentă excludere, Popescu-Tăriceanu a demisionat cu numai câteva ore înainte ca Antonescu să anunțe îndepărtarea sa din partid. Ulterior, fostul premier a înființat pentru a doua oară un partid rupt din PNL, Partidul Liberal-Reformator care, în urma fuziunii cu PC, a devenit ALDE. Nici până astăzi, Călin Popescu-Tăriceanu nu s-a reîntors în PNL.

Orban a intrat în PNL abia în 1998

Crin Antonescu nu a fost, cel puțin până acum, exclus din partid, dar și el a fost printre „fiii rătăcitori” ai mișcării liberale din România. A intrat în PNL la începutul anilor 90, dar apoi a mai trecut prin Partidul Alianța Civică și PL 93 revenind în PNL în anul 1995.

În cazul lui Ludovic Orban, PNL nici măcar nu a fost primul partid în care a activa, el intrând în politică în 1992 când s-a înscris în PNL – Aripa Tânără. Abia când această formațiune a revenit la partidul din care s-a desprins, în 1998, a devenit și Orban membru al PNL.

Astfel că dintre cei 11 președinți pe care i-a avut PNL după revoluție, doar patru nu au la activ și alte partide prin care să fi trecut și nici vreo excludere din rândul liberalilor: Mircea Ionescu-Quintus, Klaus Iohannis, Alina Gorghiu și Florin Cîțu. Pentru ultimii trei, încă nu este timpul pierdut, totul depinde de tribulațiile pe care viitorul le rezervă celui mai vechi partid din România.