Premierul Ciolacu insistă cu creșterea diferențiată a pensiilor. Precedenta încercare, blocată de aliații de la PNL

Creșterea diferențiată a pensiilor riscă să devină următorul subiect de controverse din sânul coaliției PSD-PNL, premierul Marcel Ciolacu reiterând ideea ca acest lucru să fie inclus într-o viitoare lege a pensiilor care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Numai că liberalii s-au pronunțat deja asupra acestei măsuri, despre care au spus că este neconstituțională, ca și fostul ministru al Muncii, social-democratul Marius Budăi. De altfel, chiar Ciolacu nu exclude varianta ca judecătorii constituționali să fie chemați să arbitreze disputa.

Creșterea diferențiată, introdusă permanent în lege

„Eu îmi doresc foarte mult să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Dacă, Doamne fereşte, din acest hăţiş, să fie la CCR, oricum voi veni în locul legii cu un ajutor one-off care va acoperi legea”, a declarat, luni, Marcel Ciolacu, făcând trimitere la formula care s-a aplicat și în acest an, prin care pensionarilor cu venituri mici li s-a acordat un ajutor bănesc în sumă fixă.

Totuși, în continuare Ciolacu nu dă detalii legate de modul în care s-ar putea face creșterea diferențiată, ajutorul one-off fiind descris mai degrabă ca o soluție de avarie în cazul în care viitoare lege a pensiilor nu va putea intra în vigoare de la 1 ianuarie din cauza unui atac la Curtea Constituțională. Din spusele premierului rezultă că și-ar dori un mecanism de ajutorare a pensionarilor cu venituri mici care să fie înscris în lege, ceea ce i-ar da un caracter permanent, nu temporar, precum în cazul ajutorului one-off, ceea ce ar face ca venitul anual al pensionarilor să nu mai fie determinat doar de valoarea punctului de pensie.

Până acum, la CCR nu a ajuns vreun proiect de lege care să propună o creștere mai mare a pensiilor pentru vârstnicii cu venituri mici, astfel că este greu de anticipat cum vor reacționa judecătorii Curții  la o ieșire din cadrul actual care reglementează indexarea anuală a pensiilor din 2012 încoace: valoarea punctului de pensie indexată anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut din anul precedent.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Prin afirmațiile recente, Ciolacu a reluat o temă pe care a lansat-o și la finalul anului trecut, când se discuta despre nivelul la care trebuiau să fie pensiile indexate în 2023. „Când ai o pensie de 10.000 de lei, o mărire de 15% e corespunzătoare celor 10.000 lei. Când ai o pensie de 1.500 lei, 15%, nominal, e corespunzătoare la 1.500. Părerea mea: am spus mereu că este un minimum de mărire de 10% unde mergi pe punctul de pensie. Și în momentul acela venim cu mai multe variante pe categorii”, spunea, la finele lui octombrie 2022, actualul premier invocând necesitatea ca majorările de pensii să fie diferite în funcție de nivelul acestora. În esență, președintele PSD argumenta că indexarea procentuală face ca pensiile mari să devină și mai mari, în timp ce pentru pensiile mici majorările sunt insignifiante.

De ce s-a opus PNL ideii lui Ciolacu

La acea dată, chiar premierul Nicolae Ciucă a blocat discuția afirmând că acest lucru ar contraveni legii fundamentale. „Este neconstituțional să mărim eșalonat punctul de pensie. Nu putem să avem creșteri diferențiate pe pensii”, spunea liderul PNL.

„O majorare diferențiată a pensiilor bazate pe contributivitate, așa cum afirmă domnul președinte Ciolacu, este neconstituțională și neechitabilă. Este neconstituțională pentru că ar fi discriminatorie. Este inechitabilă pentru că pensia contributivă reflectă cât a muncit și cât a contribuit persoana în timpul vieții active. Ar fi profund nedrept să se egalizeze pensiile între cei care au realizat stagiul minim de cotizare și pensionarii care au muncit peste 40 de ani și au contribuit”, detalia obiecțiile liberalilor, Raluca Turcan.

Un eventual proiect de lege a pensiilor care să instituie creșterea diferențiată a pensiilor în locul unor soluții temporare, precum ajutorul one-off folosit până acum, ar trebui să primească avizul ministrului Justiției Alina Gorghiu. Însă aceasta a fost și ea foarte categorică încă de anul trecut: „Când mai auziţi despre majorări diferenţiate, să ştiţi de la mine, nu vrea acea persoană să crească în realitate pensiile, pentru că orice majorare diferenţiată este neconstituţională. Este discriminatorie şi neconstituţională.”

Digisport.ro

A cheltuit 150.000 de euro pe operații estetice pentru a arăta ”ca o papușă”, dar a ajuns ”un extraterestru”! Ce a ieșit

Augustin Zegrean: „O idee foarte bună”

Pe de altă parte, creșterea diferențiată a pensiilor nu pare sortită unui eșec inevitabil la Curtea Constituțională, așa cum au lăsat de înțeles liberalii. Unul dintre foștii președinte al CCR, Augustin Zegrean, nu vede care ar fi motivul de neconstituționalitate al unui asemenea mecanism, pe modelul că în cazul salariilor de la stat s-au făcut asemenea creșteri, fără să existe probleme. „Nu ar fi nicio discriminare. Este o idee foarte bună pentru că o diferență foarte mare între pensii”, a declarat Augustin Zegrean, pentru FANATIK.

Acesta susține că nu a existat până acum o sesizare la CCR privind modul de indexare a pensiilor, dar a apreciat că sistemul public de pensii are și alte probleme grave de funcționare. El a evocat faptul că doar puțini dintre banii care au fost cotizați de contribuabilii la bugetul asigurărilor sociale de stat ajung înapoi la ei după retragerea din activitate. „Cam o treime, restul nu se știe unde se duc”, a comentat fostul judecător constituțional.

În al doilea rând, Zegrean a menționat modul foarte complicat și neclar în care se calculează pensiile în România. De altfel, pe rolul CCR au ajuns de-a lungul vremii mai multe spețe în care erau contestate diverse reguli de calculare a cuantumului pensiei.

Culmea este că nici cei vizați de măsura propusă nu s-au declarat încântați de ideea lui Ciolacu, Federația Națională a Pensionarilor din România (FNPR) dând publicității un comunicat în care se spunea că măsura „nu poate fi acceptată de milioanele de pensionari care au plătit din veniturile lor între 20 şi 40 de ani contribuţie pentru pensie”.

Până și ministrul Muncii de atunci, social-democratul Marius Budăi a ajuns să conteste creșterea diferențiată pe motiv că nu este constituțională. Ocupantul actual al portofoliului Muncii, Simona Bucura, încă nu s-a pronunțat pe subiectul unei mecanism inclus în lege prin care unele pensii să crească mai mult decât altele. Cu toate astea, Bucura va trebui să vină cu proiectul astfel încât să dea curs și cererii șefului ei de partid și de la Guvern și să evite, totodată, problemele de constituționalitate.