Legea pensiilor se va modifica din nou. Cei cu venituri mici, vizați de schimbări

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, luni, la Antena 3, că o nouă lege a pensiilor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, scopul fiind reducerea decalajelor dintre pensiile mici și cele mari, printr-o nouă formulă de indexare a acestor venituri.

Guvernul are trei variante la Legea pensiilor

Legea ar urma să fie adoptată în cursul acestui an astfel încât să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Asta înseamnă că după modificările din 2010 și din 2019, Legea pensiilor ar căpăta o a treia formă în mai puțin de 15 ani. Potrivit primului-ministru, schimbarea fundamentală ar fi reducerea diferențelor dintre pensionarii cu venituri mici și cei cu pensii mari, lucru care ar fi fost agreat, de principiu, și cu Comisia Europeană.

„S-au discutat principiile (legii pensiilor -n.r.). A existat un contract cu Banca Mondială. Au pus trei variante de legea pensiilor. Atât noi, cât şi Comisia considerăm că sunt inechităţi foarte mari în sistem între pensiile foarte mici şi pensiile foarte mari şi normal că se caută – şi Comisia şi toată lumea – caută un echilibru social. Şi măsurile fiscale duc la o echitate socială. Nu pot să măresc TVA-ul, să tai puterea de cumpărare şi a celui cu 1.000 lei şi a celui cu 100.000 lei, în mod egal. Nimeni nu mai acceptă aşa ceva într-o Europa socială”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Agerpres.

Guvernul intenționează să renunțe la un principiu esențial pe care s-au bazat precedentele două legi, anume folosirea aceleiași modalități de calcul pentru indexarea pensiilor, indiferent de cuantumul acestora. Indexarea pensiilor pe o unică formulă de calcul a avut avantajul că era previzibilă și ușor de aplicat, însă a avut efectul neașteptat că pensiile mari au devenit foarte mari, iar cele mici au rămas tot mici.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Este normal şi corect, nu că sunt eu de la un partid social-democrat, ca pensiile mici să fie primele mărite. Nu putem mări cu acelaşi procent pensiile mici, cât şi pensiile mari. Exact ca la sporul de antenă. Nu pot să dau acelaşi procent”, a spus premierul.

Acesta nu a prezentat viitorul algoritm după care vor fi indexate pensiile, precizând doar că Legea pensiilor va asigura minim acoperirea ratei inflației, ceea ce ar preveni erodarea puterii de cumpărare a pensionarilor. Nu este surprinzător că șeful Guvernului a evitat să detalieze viitoarea modalitate de calcul a majorărilor întrucât problema se anunță destul de dificil de soluționat, fără să apară noi inechități în sistem.

Formula care a creat inechități în sistem

Legea pensiilor are un istoric destul de agitat, guvernanții trebuind să împace obiective greu de realizat concomitent: creșterea nivelului de trai la pensionarilor și sustenabilitatea sistemului de pensii, grav amenințată de declinul demografic accelerat. De aceea, în Legea 263/2010 introducea în calculul pensiilor publice o variabilă care ținea de performanța economiei, anume nivelul salariului mediu brut.

Astfel, de la 1 ianuarie 2012, valoarea punctului de pensie a fost indexată anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrată în anul precedent. Actul normativ mai prevedea ca din 2021 indexarea să se facă astfel încât să acopere inflația, dar procentajul din creșterea salariului mediu să scadă cu 5% anual astfel încât indexarea din 2030 să fie doar echivalentul ratei inflației.  Guvernanții de la acea vreme – coaliția formată în jurul PDL – estimau că până în 2030 pensiile vor ajunge la un nivel suficient de mare încât persoanele care s-au retras din viața profesională să aibă venituri decente fiind necesară doar protejarea acestora față de inflație.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Ulterior, în timpul guvernării Ponta, pe măsură ce economia românească ieșea din criză, a devenit evident și dezavantajul formulei de calcul. Deși era previzibilă pentru pensionari și ușor de aplicat, nu rezolva problemele pensionarilor cu venituri mici și îi avantaja pe pensionarii cu venituri foarte mari. Astfel, la o pensie de 1.000 de lei, o indexare de 5% aducea doar 50 de lei în plus, pe când la o pensie de 5.000 de lei, suma era de 250 de lei, iar acest decalaj se adâncea cu fiecare indexare.

Rezolvarea amânată cu soluții temporare

O nouă reglementare în domeniu a venit în timpul guvernelor tutelate de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, prin Legea 127/2019. Acest act normativ prevedea trei creșteri importante ale valorii punctului de pensie, fără aplicarea vreunei formule de calcul: 1.265 de lei din septembrie 2019, 1.775 de lei din ianuarie 2020 și 1.875 de lei din ianuarie 2021. Însă legea nu rezolva problema esențială întrucât formula de calcul era menținută, într-o formă puțin modificată. Astfel, indexarea se făcea tot cu rata inflației, iar procentul de 50% din creșterea salariului mediu era menținut pe termen nedefinit. În consecință, Legea pensiilor în noua formă nu a reușit să blocheze adâncirea decalajelor dintre pensiile mici și cele mari.

În plus, formula de calcul nu a protejat bugetul asigurărilor sociale de stat de jocuri politicianiste. Astfel, majoritatea parlamentară, grupată în jurul PSD, a obligat guvernul Orban, în anul 2020, să majoreze pensiile cu nu mai puțin de 40% într-un singur an. Disputa a ajuns și la CCR, iar finalmente majorarea a fost de numai 14%. Ulterior, rolurile s-au schimbat: după ce Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe au fost preluate în guvernul Ciucă de social-democrați, liberalii au făcut presiuni pentru ca majorarea să acopere măcar rata inflației, deși PSD avea rețineri, mai ales că războiul din Ucraina a produs în România  inflație cu două cifre.

O încercare de repara parțial inechitățile generate de aplicarea formulei de indexare timp de un deceniu a fost făcută în acest an când guvernanții au decis să aplice o schemă one-off, adică pensionarilor cu venituri mici li se acorda un ajutor suplimentar, primit în două tranșe (ianuarie și octombrie). Pentru pensiile de până la 1.500 lei ajutorul a fost de 1.000 de lei, pentru intervalul 1.500-2.000 de 800 de lei, iar pentru 2.500-3.000 s-au acordat doar 600 de lei.

Ajutorul one-off nu rezolvă permanente problema sistemică generată de Legea pensiilor și formula de indexare actuală, însă o altă soluție comportă și ea riscuri. S-ar putea adopta mai multe formule în funcție de niveluri diferite ale pensiilor, însă pe termen lung ar genera o altă inechitate, în sens invers celei actuale. Astfel, s-ar putea ajunge în situația în care persoane care au contribuit mai puțin la pensie să aibă veninturi mai mari decât cele care au contribuit mai mult, la vechime egală. În plus, Casa Națională de Pensii Publice ar avea o sarcină administrativă suplimentară să aplice mai multe formule de indexare. În concluzie, problema majoră a Guvernului este să găsească o soluție de reducere a decalajelor dintre pensii, fără însă să producă alte inechități în sistem, în defavoarea celor care au contribuit mai mult la fondul de pensii.