Principalele sindicate europene, alarmate de declinul industrial al UE. Cresc influența Chinei în infrastructurile critice și dependența economică de gigantul asiatic

Principalele organizații sindicale europene și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la amploarea declinului industrial al UE, în condițiile în care prețurile structural ridicate ale energiei continuă să distrugă un pilon esențial al economiei Uniunii, totul pe fondul agresivității Chinei.

„Ca un canar într-o mină de cărbune”

Aceste temeri au fost exacerbate după ce un studiu Eurostat publicat luni a arătat că producția industrială a UE a scăzut cu 0,2% în noiembrie anul trecut față de octombrie, ceea ce reprezintă a treia scădere lunară consecutivă. De asemenea, producția industrială a scăzut cu 5,8% în noiembrie, după o scădere de 5,4% în octombrie.

„Ne confruntăm cu o situație foarte îngrijorătoare”, a declarat Euractiv Ludovic Voet, secretar al Confederației Europene a Sindicatelor (CES). „Aceste cifre sunt ca un canar într-o mină de cărbune: investițiile pe termen lung în clădiri și echipamente sunt cele mai afectate”.

Preocupările lui Ludovic Voet cu privire la lipsa de investiții în infrastructura cheie sunt confirmate și de datele Eurostat. Producția de bunuri de capital, cum ar fi clădirile, mașinile și echipamentele, a scăzut cu 0,8% pe ansamblul Uniunii Europene în noiembrie 2023, după ce în octombrie 2023 a scăzut cu 0,7%. Producția de bunuri de capital a scăzut la rândul ei cu 8,7% în noiembrie 2023, comparativ cu aceeași lună din 2022.

Digi24.ro

O femeie și-a reclamat soțul pentru ce a forțat-o să facă în dormitor. Dar un judecător i-a spus că în căsătorie e permis orice

Dezindustrializarea UE

„Lipsa de investiții la care asistăm astăzi are deja consecințe dramatice pentru muncitori”, a avertizat  Voet. „Se închid fabrici și se pierd locuri de muncă chiar în sectoarele care au permis Europei să ajungă la nivelul actual. Printre acestea se numără sectoare cu consum intensiv de energie, cum ar fi aluminiul, îngrășămintele și produsele chimice”.

Judith-Kirton Darling, secretarul general interimar al federației IndustriALL Europe, a declarat pentru Euractiv că organizația sa, care reprezintă aproximativ șapte milioane de muncitori europeni, „trage de ceva vreme un semnal de alarmă cu privire la declinul industrial și la amenințarea dezindustrializării în Europa”.

Ea a subliniat că politicile actuale ale UE, inclusiv normele bugetare stricte și controversate aprobate recent de miniștrii de finanțe ai blocului comunitar, nu vor face decât să exacerbeze această stare a industriei europene. „Este alarmant faptul că austeritatea fiscală și revenirea la politicile de austeritate împiedică și mai mult dezvoltarea industrială, ceea ce riscă să submineze poziția competitivă a UE pe piața mondială”, a declarat Judith Kirton-Darling.

Trambulină pentru populism

Atât Judith Kirton-Darling, cât și Ludovic Voet au îndemnat legiuitorii europeni să introducă reglementări fiscale mai „flexibile” pentru a încuraja investițiile. De asemenea, ei au sugerat ca viitoarele subvenții publice acordate industriei să fie condiționate de consolidarea drepturilor de negociere colectivă și de crearea de locuri de muncă de calitate. „În loc să impună constrângeri fiscale rigide, liderii europeni ar trebui să promoveze în mod activ industriile reziliente, locurile de muncă industriale de calitate și coeziunea socială”, a declarat Kirton-Darling.

Digisport.ro

De nicăieri! S-a retras la 32 de ani și a luat pe neașteptate întreaga lume a tenisului

Voet a adăugat că incapacitatea UE de a stopa declinul industrial duce la „amărăciune și deziluzie” în rândul lucrătorilor europeni, care, la rândul lor, „cad pradă extremei drepte populiste, care nu face decât să accentueze diviziunea și haosul”. „Pentru ca muncitorii să-și recâștige încrederea în proiectul european, UE trebuie să arate că este de partea lor”, a declarat el.

Experții contactați de sursa citată s-au arătat, de asemenea, alarmați de starea actuală a sectorului industrial european. „Dezindustrializarea este un pericol clar și imediat, în special pentru sectoarele energointensive care sunt vitale pentru ecosistemele din aval”, a declarat Tobias Gehrke, cercetător în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Rivalii China și SUA

Gehrke a atribuit declinul industrial al UE în mare parte crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. De asemenea, el a sugerat că slăbiciunile industriale ale UE sunt „exacerbate de provocări persistente, cum ar fi lipsa forței de muncă calificate și a infrastructurii”, precum și de „politicile industriale masive” ale Chinei și ale SUA. Ben McWilliams, analist de politici energetice la think tank-ul Bruegel, este de acord că prețurile ridicate ale energiei sunt principala cauză a declinului industrial al blocului comunitar.

Cu toate acestea, el a sugerat că este puțin probabil ca impactul Legii americane de reducere a inflației (IRA) – care alocă 369 de miliarde de dolari sub formă de subvenții guvernamentale pentru a stimula investițiile și consumul ecologic – „să apară în continuare în datele actuale”. „Prețurile (la energie) sunt mai puțin volatile, dar rămân de două-trei ori mai mari decât nivelurile de dinainte de criză”, a spus McWilliams. „Aceste prețuri continuă să fie transferate de-a lungul lanțurilor valorice și, în cele din urmă, reduc stimulentele economice pentru producția industrială grea în UE”.

La fel ca Kirton-Darling și Voet, McWilliams remarcă faptul că perspectivele industriale pe termen lung ale Europei vor depinde de politicile actuale și viitoare ale guvernelor naționale „Perspectivele pe termen lung ale poziției industriale a UE nu pot fi interpretate pornind de la un fenomen pe termen scurt legat de prețul gazelor naturale”, a spus el. „În schimb, viitorul competitivității industriale a UE va fi determinat de capacitatea sa de a dezvolta noi surse de energie regenerabilă și de a crea un mediu favorabil investițiilor în inovare și în tehnologiile de mâine”. Gehrke este de acord: „Fără intervenție, dezindustrializarea Europei nu va face decât să se accelereze”.

Influența Beijingului în infrastructurile critice

Concomitent, miercuri, deputații europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la prezența tot mai mare a Chinei în „infrastructura critică” a UE, subliniind în special „riscurile de dependență economică, spionaj și sabotaj” în porturile blocului comunitar. Într-o rezoluție adoptată cu 565 de voturi pentru (26 împotrivă, 31 de abțineri), Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „vulnerabilitatea” la „influența chineză” a infrastructurilor critice, cum ar fi transporturile, porturile, rețelele de telecomunicații, metalele rare și cablurile submarine.

În acest text neobligatoriu, deputații europeni se declară îngrijorați de faptul că strategia de „fuziune civil-militară” a Beijingului, care are ca scop coordonarea autorităților și a companiilor, „vizează transferuri de tehnologie pentru a spori dominația chineză și pentru a-și slăbi rivalii geopolitici”. Deputații europeni au cerut Comisiei Europene și statelor membre să aplice „rapid” un cadru de reglementare extins pentru a „exclude entitățile susceptibile de a participa la această strategie”, în special în domeniul tehnologiilor cu aplicații militare, în cadrul unui „mecanism de reacție rapidă” pentru a detecta utilizarea abuzivă a infrastructurilor.

„China deține un cvasi-monopol asupra semiconductorilor, pământurilor rare și a altor materiale, astfel încât există preocupări serioase cu privire la securitate și la influența chineză asupra infrastructurilor noastre politice și militare”, a subliniat eurodeputatul sloven Klemen Groselj (Renew Europe), raportor al rezoluției.

„Cât de departe se va ajunge?

De asemenea, rezoluția evidențiază aplicațiile chinezești ca surse de dezinformare sau care prezintă riscuri pentru viața privată, începând cu TikTok, deținută de gigantul chinez ByteDance – pe care Comisia Europeană și Parlamentul European i-au interzis deja accesul pe dispozitivele de lucru ale angajaților lor.

Într-o rezoluție separată privind infrastructura portuară, adoptată cu 585 de voturi pentru (21 împotrivă, 26 de abțineri), deputații subliniază „riscul pe care implicarea economică a țărilor terțe în porturile europene l-ar putea reprezenta în termeni de dependență economică, spionaj sau sabotaj”.

Deputații solicită Comisiei și statelor membre să „evalueze urgent riscurile legate de implicarea Chinei și a altor țări terțe în infrastructurile maritime” și recomandă „monitorizarea obligatorie a investițiilor străine directe” pentru a „bloca investițiile suspecte”.

„S-a vorbit mult despre achiziționarea portului Pireu (din Grecia) de către compania chineză Cosco în 2016. Dar, de atunci, s-a vorbit și despre portul Hamburg”, cu controversata investiție a Cosco într-un terminal din principalul port comercial din Germania”, a comentat eurodeputatul ecologist Karima Delli. „Cât de departe se va merge cu acestea? Tragem un semnal de alarmă”, a continuat ea, subliniind că 10% din infrastructurile europene de transport maritim sunt acum deținute de grupuri chinezești.