UE vrea securizarea cablurilor de internet submarine în 2024. Are structuri strategice, vulnerabile la sabotaj

Informația a devenit o armă cu o putere geopolitică considerabilă. Majoritatea fluxurilor de informații sunt transportate prin cabluri submarine, care funcționează într-un mod foarte specific. 98% din fluxurile de informații din lume circulă prin intermediul acestor structuri aflate pe fundul mărilor și oceanelor. Circulația informațiilor prin cabluri, într-un spațiu în imersiune, definit ca un bun comun al omenirii, se află astfel în centrul chestiunii puterii, a echilibrului de putere între state, a guvernanței mondiale, dar și a problemelor de mediu. Uniunea Europeană, firește, nu poate sta pe marginea acestor infrastructuri strategice, urmărind să consolideze securitatea cablurilor de internet submarine și noi investiții în „proiecte de cablu de interes european” la scară mondială.

Dependențele UE și vulnerabilitățile la sabotaj

Comisia Europeană vrea să ajute la investiții în „proiecte de cablu submarin de interes european” care ar reduce dependența UE de prea puține conexiuni de internet subacvatice și ar face-o mai puțin vulnerabilă la sabotaj, potrivit unui document consultat de Politico. Inițiativa UE ar urma să vină la începutul anului viitor, ca parte a unei noi strategii de stimulare a sectorului de telecomunicații și a infrastructurii de internet.

Acesta va pune bazele unei noi „legi privind rețelele digitale”, anunțată marți de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și așteptată în 2025, care ar urma să îi ajute pe actorii din domeniul telecomunicațiilor să accelereze progresele tehnologice prin relaxarea restricțiilor și atragerea de mai mult capital. Un document intern al Comisiei a prezentat detaliile planului. În acesta se spune că executivul european intenționează să elaboreze o recomandare fără caracter obligatoriu pentru guvernele naționale privind „infrastructura submarină securizată pentru Europa”, care ar urma să „stabilească criterii pentru a facilita identificarea și finanțarea proiectelor de cablu de interes european”.

Noi incidente de securitate

Potrivit documentului, Comisia Europeană dorește să investească în două direcții: în primul rând, într-un „EuroRing” de „cabluri submarine care să constituie o coloană vertebrală pentru traficul de internet al Europei” și, în al doilea rând, într-un „Inel global”  de „conexiuni gateway internaționale strategice la nivel global”. Documentul nu a fost datat, iar Comisia a refuzat solicitarea de a comenta conținutul acestuia. Este un lucru obișnuit pentru Comisie să elaboreze documente de strategie în pregătirea unui text legislativ final; astfel de documente pot fi modificate.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Oficialii europeni au tras un semnal de alarmă cu privire la dependența UE de infrastructura de internet submarină existentă. Blocul comunitar se află în mijlocul unei anchete privind un incident recent care a avariat o conductă de gaz și un cablu submarin de date care circulă între Estonia și Finlanda. „Conductele și cablurile noastre submarine conectează cetățenii și companiile din întreaga Europă și din restul lumii. Ele sunt liniile de salvare ale piețelor financiare și ale comerțului mondial”, a declarat marți președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-un comunicat în care a condamnat actele deliberate de distrugere a infrastructurii critice.

Huawei și Big Tech din SUA

Unul dintre principalii furnizori de cabluri submarine de internet este compania chineză Huawei, care și-a văzut redus accesul pe piața europeană în ultimii ani din cauza problemelor de securitate. Alți furnizori importanți sunt firmele americane Big Tech, precum Google și Facebook, care s-au confruntat cu o serie de controale din partea autorităților europene de reglementare în legătură cu poziția lor dominantă și cu politicile de confidențialitate a datelor. Compania europeană Nokia, cu sediul central în Finlanda, este, de asemenea, un jucător important în furnizarea și întreținerea cablurilor submarine.

„UE a parcurs un drum lung în ceea ce privește securizarea rețelelor 5G, care sunt infrastructuri critice în sine. Dar există lacune importante atunci când vine vorba de securizarea infrastructurii noastre de rețea în domeniul spectrului, precum și al cablurilor submarine”, a declarat Thierry Breton.

Decalajul în tehnologia 5G

Planurile Comisiei, care urmează să fie prezentate la începutul anului viitor, ar stimula, de asemenea, sectorul european al telecomunicațiilor și l-ar ajuta să recupereze decalajul în ceea ce privește instalarea rețelelor 5G și dezvoltarea de noi servicii și tehnologii. „În ritmul actual al investițiilor și al intervențiilor politice, Europa nu își va atinge obiectivele pentru deceniul digital și cu atât mai puțin va face saltul suplimentar cerut de schimbarea tehnologică în curs”, se arată în documentul intern.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Pachetul ar urma să includă Legea privind rețelele digitale anunțată de Breton, care ar putea deschide mai mult ușa operatorilor de telecomunicații pentru a crește în dimensiune și a fuziona dincolo de granițele UE. De asemenea, ar avea ca scop armonizarea modului în care este gestionat spectrul de internet, inclusiv pentru sectorul sateliților, unde documentul Comisiei sugerează o „licență unică la nivelul UE” pentru spectrul care să deservească conectivitatea spațială, se arată în document.

Finanțele și sectorul militar

Pe lângă sateliții de comunicații care orbitează în jurul Pământului, centrele uriașe de date care stochează datele utilizatorilor de internet în apropierea marilor orașe și antenele 5G care apar în mediul rural pentru a pregăti hiperconectivitatea viitorului, numeroase cabluri submarine traversează oceanele pentru a permite un flux de date din ce în ce mai mare între continente, cu viteza luminii. Majoritatea activităților noastre zilnice implică schimbul de date între mai multe servere situate în țări străine.

Dar sectoare strategice, cum ar fi finanțele internaționale și sectorul militar, folosesc și ele aceste linii subacvtice de de comunicații. Majoritatea banilor din lume, de exemplu, sunt în format electronic, ceea ce face ca sectorul bancar să fie unul dintre principalii clienți ai acestei tehnologii subacvatice. Forțele armate sunt, de asemenea, din ce în ce mai dependente de fluxurile de date în teatrele de operațiuni. În timp ce satelitul este adesea metoda preferată și, deși există rețele de comunicații dedicate pentru utilizări sensibile, anumite tipuri de fluxuri de date de tip „defense” utilizează zilnic cabluri submarine.

Intrarea GAFAM pe piață

Sistemul de cabluri submarine se bazează pe trei tipuri de actori: producători, armatori și proprietari. Cu toate acestea, GAFAM-urile au răsturnat piața, trecând de la chiriași la proprietari de cabluri submarine, cum ar fi Marea, care aparține Facebook și Microsoft, sau Jupiter, care aparține Facebook și Amazon.

Începând din 2010, noii utilizatori finali „over the top” (OTT) au investit masiv în infrastructură. Printre aceștia se numără giganții americani ai internetului, care inițial se mulțumeau să închirieze capacitatea de transmisie de la operatori, dar care acum au devenit proprietari de cabluri, bazați pe puterea lor financiară și de nevoia lor tot mai mare de capacitate.

Intrarea pe piață a GAFAM a creat o adevărată perturbare, deoarece acestea reprezintă acum majoritatea traficului transportat prin cablu submarin, sub efectul combinat al dezvoltării tehnologiilor de date și al exploziei rețelelor sociale. Între 2012 și 2016, acest fenomen a dus la o creștere de 13 ori a capacității acestei vaste rețele globale. Din 2016, investițiile acestora s-au intensificat: între 2015 și 2019, capacitatea internațională desfășurată de acești actori a crescut de nouă ori, scrie Nonfiction.

Creșterea traficului global de date

Cererea de trafic de date a furnizorilor de conținut reprezintă în prezent peste 50% din traficul total transportat pe fiecare dintre rutele transatlantice, transpacifice și intra-asiatice. Acest lucru se datorează atât propriei lor dezvoltări, cât și schimbărilor în ceea ce privește utilizările digitale ale societății, care conduc la transmiterea unui volum tot mai mare de date în întreaga lume.

De exemplu, apariția streaming-ului în jocurile online a dus la o creștere considerabilă a traficului global de date. Același lucru este valabil și pentru boom-ul teleworkingului legat de perioadele succesive de izolare din timpul crizei Covid-19, ceea ce a dus la creșterea numărului de videoconferințe și a schimburilor electronice între persoanele private de contact fizic. Această creștere a cererii teoretice de capacitate a dus la investiții concrete în infrastructură.

„Bun comun”, la fel ca internetul

Marea majoritate a acestor cabluri sunt situate în marea liberă, o zonă care nu se află sub nicio jurisdicție. Având în vedere numărul atât de mare de actori implicați și miza atât de mare a informațiilor care circulă prin aceste cabluri se pune problema guvernanței acestei rețele și a adaptării sistemului juridic în domeniu.

„Fiind o sursă de drepturi fundamentale pentru indivizi, rețeaua de comunicații submarine este uneori considerată un ‘bun comun’, la fel ca internetul. Este esențială și indispensabilă pentru activitățile noastre zilnice. Este, de asemenea, sursa unei interdependențe sistemice între state, de care este dificil să se sustragă acești actori. Indiferent de modul în care sunt deținute cablurile, acum trebuie să ne asigurăm că aceste linii de comunicare îndeplinesc standarde înalte în materie de accesibilitate, universalitate, performanță, neutralitate și încredere”, este de părere Camille Morel.

Morel este specialist francez la Centrul de studii de securitate internaționale și de apărare din Lyon (CLESID). Cercetările ei se concentrează pe regimul juridic și problemele strategice ale cablurilor submarine. Cercetarea lui Morel este finanțată de Direcția Generală pentru Relații Internaționale și Strategie (DGRIS) și este asociată cu Institutul de Studii Strategice (IRSEM).

Un cadru juridic neadaptat

„Această cerință este cu atât mai presantă cu cât apariția marilor platforme de internet pe piața de cablu: menținerea concurenței pe piața de cablu este o miză reală, în timp ce ritmul investițiilor giganților internetului ridică riscul unui monopol în viitor. Or, în ciuda dimensiunii sale interstatale, rețeaua de cabluri submarine nu este reglementată în mod oficial la nivel mondial. Deși mai multe organisme multilaterale și instituții tehnice specializate sunt implicate în anumite aspecte, nu există o organizație interguvernamentală dedicată”, spune Morel.

În plus, regimul juridic internațional care reglementează cablurile submarine nu pare să fie adaptat la provocările actuale. Deși un sistem de cabluri submarine reprezintă o singură entitate tehnică, dreptul internațional maritim îl împarte în mai multe secțiuni, în măsura în care traversează diferite zone maritime. Încadrarea juridică cablurilor submarine este determinată în principal de locul în care acestea sunt amplasate, ceea ce nu este lipsit de complexitate și dă naștere unui adevărat drept cu „geometrie variabilă”.

Conflict în adâncuri China-SUA

Având în vedere numărul atât de mare de actori implicați, cablurile submarine sunt, într-o oarecare măsură, parte a diferitelor stări conflicte. Din 2015, China a investit masiv în acest sector, o nouă formă pe care a luat-o astfel rivalitatea cu SUA. Cablurile submarine sunt legate în mod intrinsec de controlul informațiilor pe scena internațională.

Încă din epoca telegrafului, guvernele au încercat să stabilească linii submarine specifice, să controleze conținutul pe care îl transportă, să le vizeze din punct de vedere militar sau să le reglementeze. China a recunoscut recent importanța cablurilor submarine pentru economia sa națională, ceea ce a determinat Beijingul să își crească drastic cota de investiții pe această piață între 2015 și 2019. Documentele de strategie ale Chinei privind noile Drumuri ale Mătăsii (BRI, Belt and Road Initiative) se referă la rolul tehnologiei digitale și al cablurilor submarine în sferele de influență ale țării.

Aceste proiecte comerciale, care constau în investiții masive (de către companii sau bănci chinezești) în diverse infrastructuri, în special în Asia și Africa, sunt însoțite de o componentă maritimă și digitală care include investiții în proiecte de cabluri. Industria chineză a rețelelor submarine, a cărei importanță este în continuă creștere, pare să fie susținută în mare măsură de guvern.

Restricțiile Washingtonului pentru Beijing

Statele Unite sunt îngrijorate de rolul tot mai mare jucat de companiile chineze în sectorul cablurilor submarine și pun în aplicare o politică de securizare a rețelelor submarine ca răspuns la aceste riscuri. În primul rând, restricționează accesul companiilor chineze pe teritoriul său pentru noi proiecte comerciale de cabluri submarine, prin intermediul Team Telecom, o instituție dedicată examinării proiectelor de cabluri de comunicații internaționale.

De asemenea, Washingtonul nu ezită să finanțeze proiecte alternative de cabluri. Acesta a fost cazul în zona Indo-Pacific, unde o cooperare mai generală cu Australia și Japonia pentru a contracara influența chineză în zonă a determinat aceste țări să propună o soluție alternativă și să finanțeze un prim proiect de cablu submarin. Spre exemplu, în 2022, SUA au propus un nou proiect de cablu submarin finanțat în cooperare cu Australia și Japonia, care să lege insula Kosrae (Micronezia) , Republica Nauru (Pacificul de Sud)  și Kiribati (țară insulară, Pacific), pentru a contracara un proiect prezentat de China.

Impactul asupra mediului

În mod tradițional, impactul infrastructurilor maritime asupra mediului este evaluat în funcție de o serie de criterii: poluarea fonică, disiparea termică, tensiunea electromagnetică, nivelul de contaminare și orice perturbare a mediului marin. Potrivit unui raport întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în 2009, prezența cablurilor de fibră optică în sedimentele marine nu are nici un impact asupra speciilor din mediul apropiat. Cablurile nu emit căldură, zgomot sau câmpuri magnetice, spre deosebire de cablurile de comunicații mai vechi (telegrafice și coaxiale) și de cablurile electrice.

În ceea ce privește compoziția lor, cablurile submarine, care sunt realizate în principal din plastic (polietilenă și policarbonat), sunt inerte din punct de vedere chimic: odată instalate, acestea nu au nici un impact asupra calității apei. Cu toate acestea, anumite metale strategice necesare pentru fabricarea cablului (cum ar fi cuprul, care acționează ca un conductor, sau anumite metale rare utilizate în echipamentele terestre și terminale ale rețelei) pot avea un impact negativ asupra mediului, prin extracția sau producția lor.

Perturbări temporare ale mediului

Activitățile de instalare și reparare a cablurilor conduc, de asemenea, la perturbări temporare și localizate ale mediului marin. Nu în ultimul rând, cablurile submarine, care contribuie la creșterea traficului de date la nivel mondial și servesc la digitalizarea societății într-o măsură tot mai mare, contribuie la amprenta ecologică globală a tehnologiei digitale, la fel ca și centrele de date și antenele 5G.

Cu toate acestea, există o serie de inițiative care vizează realizarea unei industrii a cablurilor mai sustenabilă în următorii ani. Recent, a apărut ideea de a face aceste linii de comunicații mai profitabile, folosindu-le ca instrumente aflate în serviciul mediului. Cablurile SMART, care înseamnă „science monitoring and reliable telecommunications cables”, au ca obiectiv studiul mediului marin și încălzirea globală, precum și prevenirea dezastrelor naturale, cum ar fi tsunami-urile.