Cornel Dinicu, patronul de la “Ferma Dacilor”, a fost reținut marți, pentru 24 de ore, alături de Viorel Olteanu și Vitomir Ristin, cei care dețin în acte firma prin care se derula activitatea de la pensiunea mistuită de incendiul în care și-au pierdut viața opt persoane. Procurorii au comunicat că pensiunea funcționa fără autorizații.
Astfel, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană juridică și față de trei persoane fizice, administratori statutari sau în fapt ai societății comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. În același dosar sunt cercetați, pentru fals intelectual și abuz în serviciu, fostul și actualul primar al comunei Gura Vadului, localitatea în care funcționa pensiunea.
Proprietarul terenurilor pe care a fost ridicat complexul “Ferma Dacilor” este o altă apropiată a lui Cornel Dinicu, Alina Cealâcu, pe care acesta o numea „nepo” pe paginile de socializare. Cealâcu a câștigat în instanță aproape două hectare de teren la Gura Vadului. Dinicu și Cealâcu au fost parteneri de afaceri într-o firmă numită Zaco SRL, prin care s-au construit la Mizil o piscină, un club și un hotel.
Firma a intrat în insolvență, Dinicu și Cealâcu fiind chemați în instanță de lichidatorul judiciar pentru recuperarea datoriilor. Numele Alinei Cealâcu apare ca reclamant într-un alt dosar, înregistrat pe 14 martie 2022 la Judecătoria Mizil, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată.
Calitatea de pârât o are Mănăstirea Crasna (schitul Crasna), iar obiectul dosarului este “acțiune în constatare”. Conform dicționarului juridic, acțiunea în constatare este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul solicită instanţei doar să constate existenţa unui drept subiectiv al său faţă de pârât ori, după caz, inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.
În ambele cazuri, acțiunea în constatare este imprescriptibilă. Hotărârea judecătorească pronunţată în cazul unei acțiuni în constatare nu este susceptibilă de executare silită. De îndată ce a rămas definitivă, ea consfinţeşte cu puterea lucrului judecat existenţa sau inexistenţa dreptului ori al raportului juridic.
La termenul din 10 noiembrie 2022, când instanța a amânat cauza în vederea întocmirii înscrisurilor, apărătorul reclamantei Alina Cealâcu a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea efectuării intabulării imobilului. Pe 15 februarie 2023, instanța a luat act de susținerea avocatului reclamantei privind finalizarea cadastrului.
Acesta a apreciat că, conform datelor din dosarul consultat de FANATIK, cadastrul va fi finalizat la sfârşitul lunii martie 2023, solicitând acordarea unui termen în luna mai pentru mai multă siguranţă. Astfel, la solicitarea apărătorului s-a acordat cauzei un nou termen de judecată la data de 17 mai 2023, până atunci reclamanta urmând să facă dovada calităţii de reprezentant legal şi a personalităţii juridice deţinute de pârâtă, sub sancţiunea suspendării cauzei.
La acest termen, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei faptul că nu s-au comunicat relaţiile solicitate de la reclamanta Alina Cealâcu. Instanța a arătat că, având în vedere că niciuna din părţile legal citate nu s-au înfăţişat la strigarea cauzei, respectiv că niciuna din părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, urmează a dispune suspendarea judecării cauzei.
Alina Cealâcu a făcut cerere de repunere pe rol a cauzei, astfel că, pe 22 noiembrie 2023, Judecătoria Mizil a decis amânarea până la data de 27 martie 2024, pentru a da posibilitatea reclamantei să achite jumătate din taxa judiciară de timbru. În presă s-a relatat că, în 2019, Consiliul Județean Prahova a cerut în instanță demolarea Fermei Dacilor, pârât figurând Alina Cealâcu, care deține în acte terenul. În primă instanță, Cealâcu a pierdut procesul, dar l-a câștigat la apel, în noiembrie 2022.
Mănstirea Crasna este situată în comuna prahoveană Izvoarele, fiind construită în pădure, lângă pârâul Crasna, la poalele munților Ursoaia. Așezământul a fost înființat în secolul 18 de sihaștri din Văleni. Prima atestare documentară datează din 1745 și este un act de donație în care se arată că aici era un schit de călugări având o biserică de lemn. Din anul 2001 schitul a fost transformat în mănăstire.