Protecție extinsă pentru avertizorii de integritate. Încălcările legii vor putea fi raportate și de angajații companiilor private

Un proiect de lege aflat la Parlament prevede extinderea protecției oferite de stat pentru cei care divulgă informații de serviciu privind încălcarea legii de către instituția la care lucrează și în domeniul companiilor private.

Numai că noile norme sunt prevăzute într-o directivă europeană adoptată în 2019, iar prevederile ei trebuiau transpuse în legislația națională până la 17 decembrie 2021, acest lucru fiind improbabil în condițiile în care proiectul legii se află încă în faza dezbaterii publice.

Avertizorul de integritate sau „whistleblower”, cum este cunoscut în spațiul anglo-saxon, este considerat o sursă importantă pentru demascarea faptelor de natură penală comise în interiorul instituțiilor publice sau, în alte țări, în companiile private.

Avertizorii de integritate, protejați printr-o directivă europeană

România este printre primele țări din Uniunea Europeană care a legiferat mecanisme de protecție a personalului din instituții care semnalează încălcări ale legii, normele fiind stabilite prin Legea 571/2004. Actul normativ aflat în vigoare oferă însă un grad redus de protecție pentru cei care îi demască pe colegii sau șefii lor care comit ilegalități, fiind astfel supuși represaliilor sau șicanelor la locul de muncă.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Astfel, în țara noastră sunt relativ puține cazuri de avertizori de integritate, însă datorită lor a fost posibilă dezvăluirea problemei infecțiilor nosocomiale din România. La nivel internațional, printre cele mai mari scandaluri apărute ca urmare a informațiilor dezvăluite de către acești avertizori este cel intitulat Panama Papers.

Remedierea problemelor observate în aplicarea legii deja existente și implementarea prevederilor din directiva europeană privind avertizorul de interes public, cum mai este numit avertizorul de integritate, este scopul unui proiect de lege inițiat de către USR și susținut de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache.

Încălcările legii, raportate și de angajații din sectorul privat

Principala modificare este aplicarea normelor de protecție a avertizorilor care lucrează la persoane juridice private care au un  număr de cel puțin 50 de angajați. Astfel, încălcările legii vor putea fi semnalate nu doar din sectorul bugetar, ci și din cel al companiilor private.

Astfel, fiecare companie va trebui să instituie mecanisme interne de raportare a încălcărilor legii, precum și de protecție a celor care fac astfel de raportări.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pe lângă canalele interne de raportare, avertizorii vor avea la dispoziție și alte mecanisme, în caz că nu au încredere în corectitudinea și eficiența mecanismelor stabilite la nivelul companiei sau instituției în care lucrează. Astfel, pot sesiza alte instituții ale statului, precum Agenția Națională de Integritate (ANI), iar aceasta, în funcție de domeniul de activitate, poate delega rezolvarea sesizărilor către alte instituții, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională, Consiliul Concurenței. De asemenea, nu pot fi trași la răspundere dacă fac publice dezvăluirile prin intermediul presei.

Dacă respectivul avertizor se teme de consecințele pe care le-ar avea asupra sa dezvăluirile făcute, autoritățile sunt obligate să-i ascundă identitatea și să nu divulge informații care ar putea duce la identificarea sa.

Avertizorul de interes public este exonerat de răspundere în cazurile în care încalcă obligațiile contractuale de confidențialitate sau dacă a obținut informațiile prin accesarea unor date la care nu are acces în mod obișnuit.

Măsuri speciale de protecție

În cadrul ANI se va înființa un departament destinat exclusiv soluționării raportărilor venite de la avertizori,  departament în care vor lucra 10 inspectori de integritate. Prin proiectul de lege se stabilesc o serie de termene obligatorii pentru aceștia în ce privește înregistrarea și confirmarea primii raportării, precum și în ce privește soluționarea sa.

De măsurile de protecție pentru avertizori beneficiază și cei care îi sprijină direct, precum și colegii și rudele care ar putea  fi supuse unor represalii dacă identitatea avertizorului este dezvăluită.

Proiectul de lege prevede explicit o serie de măsuri care ar putea fi considerate ca represalii din partea angajatorilor avertizorilor de interes public, printre care se află concedierea, sancționarea disciplinară, blocarea promovării prin evaluări negative ale activității, intimidarea, hărțuirea, solicitarea unei expertiza psihiatrice ș.a.m.d.

Proiectul prevede și sancțiuni apreciabile pentru mai multe fapte. Astfel, dezvăluirea identității avertizorilor de către un angajat al instituției la care a fost depusă raportarea este sancționată cu amendă de la 3.000 la 30.000 de lei. Dispunerea unor măsuri de represalii la adresa avertizorilor de integritate poate duce la aplicarea unei amenzi între 10.000 și 50.000 de lei, amendă care se administrează după ce există o  sentință judecătorească definitivă prin care a fost constatată fapta. În schimb, raportările false ale avertizorilor sunt pedepsite cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei.

România riscă o nouă procedură de infringement

Directiva europeană prin care sunt consolidate măsurile de protecție a avertizorilor de integritate și extinderea lor și în sectorul privat a fost adoptată în octombrie 2019, iar Ministerul Justiției a elaborat în cursul acestui an un proiect de lege în acest sens, însă ca urmare a crizei politice din această toamnă, parlamentarii USR au depus proiectul în  nume prorpiu, obținând și susținerea șefului deputaților PNL.

Pentru a evita procedura de infringement ca urmare a neimplementării unei decizii  obligatorii pentru toate statele membre, termenul de intrare în vigoare a legii este 17 decembrie 2021. Cum este aproape imposibil ca legea să fie adoptată până atunci, este probabilă declanșarea procedurii de către  Comisia Europeană, însă o adoptare rapidă a legii ar putea întrerupe procedul înainte ca România să fie sancționată financiar de către autoritățile de la Bruxelles.