România păstrează un rating din categoria „investment grade”, însă „BBB minus” este cel mai redus rating din această categorie. Motivele sunt legate atât de situația geopolitică din zonă, cât și de deficitele cu care se confruntă țara noastră, transmite Agerpres.
Potrivit Fitch Ratings, ratingul BBB minus este susținut de fluxurile de capital din Uniunea Europeană care conferă o macrostabilitate economiei, de nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, precum și de indicatorii care se referă la guvernanță și dezvoltare umană, care sunt peste cei altor state din categoria BBB.
Pe de altă parte, România are probleme din cauza deficitului bugetar și a celui de cont curent, care sunt mai ridicate față de alte state, la care se adaugă o performanță redusă în ce privește consolidarea bugetară și o poziție de debitor extern net destul de ridicată.
Perspectiva negativă este dată de incertitudinile privind combaterea dezechilibrelor fiscale, impactul războiului din Ucraina și a crizei energetice.
Agenția Fitch consideră că războiul ruso-ucrainean intensifică riscurile pe termen scurt la adresa creșterii economice și a nivelului inflației. Pe de altă parte, România este mai puțin vulnerabilă decât alte țări din zonă întrucât legăturile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus sunt reduse, exporturile către cele trei state reprezentând 2,3% în 2020. În plus, România este dependentă doar în proporție de 20% de gazele importate din Rusia.
Pe de altă parte, există riscuri pe termen scurt din cauza majorării prețurilor la materiile prime, a problemelor în lanțurile de aprovizionare, precum și creșterea economică mai slabă a partenerilor economici din zona euro.
În consecință, încetinierea consumului și a exporturilor va duce la o creștere economică de numai 2,1% în 2022, față de 5,9% în 2021. Măsurile Guvernului de compensare a creșterii costurilor energiei nu vor împiedica o diminuare a puterii de cumpărare a populației.
Situația s-ar putea îmbunătăți în semestul 2 al anului în curs, pe fondul creșterii nivelului de absorbție al fondurilor UE și a celor din PNRR. Cum pentru 2023, se va ajunge și la o normalizare a comerțului extern și a lanțurilor de aprovizionare, iar creșterea economică pentru anul viitor ar putea fi de 4,8%.
Indicele armonizat al prețurilor de consum va fi în medie 10% în 2022, cel mai ridicat din 2004. Pentru trimestrul II, poate și III, este anticipat un nivel al inflației de peste 10%, pe fondul creșterii prețurilor la energie și materii prime. Pentru 2023, se prognozează un nivel al inflației de 5,5%. În ce privește deficitul, Fitch anticipează depășirea obiectivului fixat de 6,3%, până la nivelul de 7,1%.