Guvernul maghiar a conceput un plan menit să îi protejeze pe consumatorii din Ungaria de cea mai ridicată rată a inflației din UE, însă acest plan i-a determinat pe vânzători să raționalizeze produsele alimentare.
Concret, Viktor Orban a decis să plafoneze prețurile la produsele alimentare de bază, pentru a-i proteja pe cetățeni de scumpiri. Doar că, în aceste condiții, marile lanțuri alimentare și-au dat seama că nu pot face profit și au decis să raționalizeze alimentele, conform Bloomberg.
De exemplu, lanțul de magazine Aldi nu permite clienților săi să cumpere mai mult de un litru de lapte și un kilogram de cartofi. Magazine precum Spar, Lidl și Tesco au introdus, de asemenea, restricții.
Locuitorii din Budapesta se plâng că nu mai găsesc pe rafturi cele necesare pentru Crăciun și se tem că nu vor mai avea cu ce să gătească mâncare tradițională de sărbători, printre care rulada cu mac, favorita maghiarilor.
”Am venit aici pentru că vecinul meu mi-a spus că acum este lapte. De obicei, nu este şi nu am văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu cum voi putea găti de Crăciun”, a explicat Magdolna, o femeie în vârstă de 67 de ani.
Potrivit Bloomberg, premierul Viktor Orban a implementat mai multe măsuri populiste, menite să ajute populația din Ungaria, doar că aceste măsuri se întorc ca un bumerang împotriva economiei din țara vecină.
Plafonarea costurilor la carburanți, credite ipotecare sau alimente a avut, însă, efectul de a goli rafturile și de a produce o adevărată criză. Inflația din Ungaria a ajuns la 22.5% și e cea mai mare din UE și are toate șansele să ajungă la 25% până la finele anului.
Prețurile la alimente în Ungaria au crescut în noiembrie cu 49%, aproape dublu față de nivelul din UE. Bloomberg remarcă, totuși, că există pe rafturi și produse care nu s-au terminat, mult mai scumpe decât variantele clasice, însă accesibile doar cetățenilor care câștigă foarte bine.
Salariu minim în Ungaria este cu aproximativ 600 de lei mai mare ca cel din România, în timp ce salariul mediu în Ungaria este de 6.300 de lei, aproape dublu față de cel din România, exceptând București, Cluj, Timiș și Sibiu.