Război în Ucraina, ziua 196. Kievul vrea să recucerească Herson în 2022. Continuă luptele din jurul centralei nucleare Zaporojie

La o săptămână de la începerea unei noi contraofensive, forțele ucrainene obțin progrese în sud. Obiectivul lor este ambițios. Armata ucraineană și-a propus să recucerească cea mai mare parte a regiunii Herson – ocupată de ruși – până la sfârșitul anului.

Asta au declarat pentru CNN oficiali americani și ucraineni de rang înalt. În ultima săptămână au avut loc cele mai decise atacuri terestre ale ucrainenilor de la începutul invaziei.

Au fost raportate atacuri susținute asupra posturilor de comandă, depozitelor de muniție și rezervelor de combustibil aflate mult în spatele liniilor de front, potrivit geolocalizării imaginilor video și prin satelit.

SUA au observat că forțele ucrainene au obținut un oarecare progres cu privire la atacarea liniilor de aprovizionare rusești. Intenția trupelor Kievului? Tăierea și izolarea trupele rusești desfășurate în prezent la vest de fluviul Nipru.

“În primul rând, ceea ce am văzut în regiunea Herson sunt unele operațiuni ofensive continue ale ucrainenilor. Ei continuă să facă unele mișcări înainte.

Suntem conștienți de faptul că au recucerit unele sate“, a declarat reporterilor secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă al Forțelor Aeriene Pat Ryder.

Același oficial a mai spus că SUA au văzut “unele activități ofensive rusești… în apropiere de Bahmut“. Potrivit oficialilor ucraineni, pentru moment, obiectivul este cucerirea teritoriului de la nord sau vest de fluvial Nipru.

Asta include orașul Herson și Nova Kakhovka, unde se află o importantă centrală hidroelectrică, precum și canalul care alimentează Crimeea cu o cantitate importantă de apă.

Actuala ofensivă din sud se întinde pe o lățime de peste 160 de kilometri pentru a împiedica unitățile rusești să se concentreze într-un singur punct. În plus, a avut loc o intensificare a operațiunilor de sabotaj și a atacurilor asupra oficialilor pro-ruși din zonele ocupate.

Oficialii americani recunosc că obiectivul ucrainean de recucerire a Hersonului până la sfârșitul anului 2022 este ambițios, dar rămâne posibil dacă Ucraina continuă să facă progrese în operațiunile sale actuale.

Rusia și Ucraina au făcut schimb de acuzații după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a afirmat într-un raport că este “foarte îngrijorată” de situația de la centrala nucleară Zaporojie, pe fondul luptelor continue din jurul acesteia.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că are încredere în raport și a acuzat Ucraina că a bombardat centrala: “AIEA este sub presiune și nu poate spune direct că bombardamentele provin de pe teritoriul ucrainean.

Noi controlăm centrala. Militarii noștri sunt staționați acolo. Ce, tragem asupra propriilor oameni sau ce? Este o prostie totală, este imposibil să spunem altceva.

Am văzut că în raport se spune că AIEA consideră că este necesară îndepărtarea echipamentelor militare de pe teritoriul centralei.

Dar nu există niciun echipament militar pe teritoriul centralei, personalul AIEA ar fi trebuit să vadă acest lucru. Și îl pot vedea și acum, pentru că doi angajați au rămas acolo.

Echipamentul nostru militar… nu este plasat la centrală. Este destul de departe, în afara perimetrului centralei.”

În raportul său, AIEA a afirmat că într-adevăr existau echipamente militare în interiorul centralei, publicând chiar o fotografie a unui camion militar rusesc:

“Echipa a observat prezența personalului, vehiculelor și echipamentelor militare rusești în diverse locuri din ZNPP, inclusiv mai multe camioane militare la parterul halei de turbine a Unității 1 și a Unității 2 și vehicule militare staționate sub pasajul suprateran care leagă unitățile reactorului.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut marți apelul AIEA de demilitarizare a centralei nucleare Zaporojie și a infrastructurii de sprijin din jur, solicitând agenției să “forțeze Rusia să demilitarizeze teritoriul centralei nucleare și să dea Ucrainei controlul deplin“.

De asemenea, Ucraina a acuzat în mod constant Rusia pentru bombardamentele de la centrala electrică și a acuzat, de asemenea, Moscova că folosește instalația ca scut de unde trage asupra pozițiilor Kievului de peste fluviul Nipru.

AIEA a cerut ca zona din jurul centralei nucleare să fie demilitarizată, dar, până în prezent, atât Ucraina, cât și Rusia par reticente când vine vorba despre coordonarea necesară pentru a realiza acest lucru.

Echipa AIEA trimisă la centrală a inclus șase experți care au efectuat ceea ce agenția descrie ca fiind “activități esențiale de siguranță nucleară, securitate și garanții“. Doi dintre experți au rămas acolo pentru a continua această activitate și pentru a permite AIEA “să observe situația de acolo și să furnizeze evaluări independente“.

CNN a contactat AIEA pentru a obține detalii suplimentare cu privire la activitatea pe care o vor desfășura la stație, dar nu a primit încă un răspuns.

Președintele rus Vladimir Putin spune că Rusia nu a ”pierdut nimic” în timpul ”operațiunii militare speciale”, într-un discurs susținut la Forumul Economic de Est de la Vladivostok.

”Nu am pierdut nimic și nu vom pierde nimic. Principalul nostru câștig este întărirea suveranității noastre. Nu am început nimic, în ceea ce privește acțiunea militară, ci doar încercăm să o ducem la capăt”, a transmis Putin audienței.

Informația pe care își bazează Vladimir Putin discursul este contradictorie cu ceea ce anunță Occidentul, anume că Rusia are mari probleme economice pe lângă faptul că și-a pierdut aproximativ 80.000 de soldați în conflictul din Ucraina. Dintre aceștia, aproximativ 25.000 au murit.

Gigantul german Uniper, companie energetică de top, avertizează că întreruperea gazului rusesc va avea consecințe mai grave decât s-ar aștepta lumea.

”Am spus acest lucru de mai multe ori în acest an şi educ şi factorii de decizie politică. Uitaţi, ceea ce este mai rău urmează să vină. Ceea ce vedem pe piaţa angro este de 20 de ori preţul pe care l-am văzut acum doi ani — de 20 de ori. De aceea cred că trebuie să avem o discuţie cu adevărat deschisă, în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea cum să remediem asta”, a declarat CEO-ul companiei Uniper, Klaus-Dieter Maubach.

Gazprom a oprit fluxurile de gaze spre Europa prin conducta Nord Stream 1, lucru care va afecta mai multe țări din UE, care vor fi nevoite să raționalizeze consumul de energie pe timpul iernii. Uniper este una din companiile care au fost nevoite să crească semnificativ prețurile, pentru că era cel mai mare importator de gaz rusesc.

Pentru a scoate compania din impas, guvernul german a decis să-i acorde acesteia 15 miliarde de euro. Cu toate acestea, fără gazul livrat de Gazprom, acțiunile companiei au scăzut cu peste 88%.