Război în Ucraina, ziua 230. Stoltenberg i-a transmis lui Vladimir Putin că ”un război nuclear nu trebuie purtat niciodată”

Pe fondul ultimelor atacuri cu rachete și drone lansate de forțele ruse în Ucraina, liderii G7 și-au propus ”să îl tragă la răspundere” pe preşedintele Vladimir Putin. De asemenea, liderii G7 au promis că îi vor trage la răspundere şi pe cei ”responsabili” pentru aceste atacuri.

Anunțul a fost lansat într-o declaraţie comună emisă după întâlnirea virtuală de marţi, la care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform CNN.

”Condamnăm aceste atacuri în cei mai puternici termeni posibil şi reamintim că atacurile fără discriminare împotriva civililor nevinovaţi constituie o crimă de război”, au declarat liderii G7 la finalul dialogului online purtat cu Zelenski.

De asemenea, statele din G7 au promis că vor sprijini Ucraina ”cât este nevoie”. S-a vorbit despre promis sprijin financiar, umanitar și militar. În acest context, Zelenski a fost informat că liderii G7 ”sunt neclintiţi şi fermi în angajamentul lor de a oferi sprijinul de care Ucraina are nevoie pentru a-şi susţine suveranitatea şi integritatea teritorială”.

”Vom continua să oferim sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic şi legal şi vom sprijini ferm Ucraina atât timp cât va fi necesar. Ne angajăm să sprijinim Ucraina în satisfacerea nevoilor sale de pregătire pentru iarnă”, se mai arată în comunicatul de presă.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a transmis Kremlinului că un eventual atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un “răspuns unit şi ferm“, conform Reuters.

În continuarea discursului, liderul NATO a punctat că Alianța își va dubla măsurile de securitate în jurul instalaţiilor esenţiale, după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică.

Stoltenberg a spus că pentru moment încă nu este suficient de clar cine orchestrat exploziile de la gazoductele Nord Stream. Totodată, Stoltenberg a trecut în revistă și ameninţările preşedintelui Vladimir Putin cu privire la utilizarea armelor nucleare.

În acest sens, acesta a spus că NATO nu a observat schimbări în poziţia forţelor nucleare ale Rusiei. Altfel, secretarul general al Alianței a completat că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul anual pentru descurajarea nucleară:

“Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă. Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat.

În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina.”

Președinții din 11 ţări est-europene membre ale NATO, printre care şi România, au condamnat marţi recentele bombardamente ruse asupra unor oraşe ucrainene, calificându-le ”crime de război”, scrie The Guardian.

”Noi, preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Poloniei, României, Slovaciei şi Ungariei, condamnăm bombardamentele masive efectuate de Rusia asupra oraşelor ucrainene, care constituie crime de război conform dreptului internaţional.

Amintim că crimele de război şi crimele împotriva umanităţii nu fac obiectul vreunui statut al limitărilor şi sunt acoperite de jurisdicţia tribunalelor din întreaga lume.

În numele statelor noastre, îi cerem Rusiei să oprească imediat atacarea ţintelor civile. Nu ne vom opri eforturile pentru a aduce în faţa justiţiei persoanele responsabile pentru aceste crime. Considerăm că orice ameninţare din partea reprezentanţilor ruşi cu utilizarea armelor nucleare este inacceptabilă. În acest context, ne reafirmăm angajamentul de a proteja ţările şi aliaţii noştri”, arată declaraţia semnată de preşedinţii celor 11 ţări est-europene.

Reamintim că cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene.

Moscova nu va respinge o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său american Joe Biden la reuniunea G20 de luna viitoare, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Șeful diplomației de la Kremlin spune, pentru televiziunea de stat din Rusia, că țara sa era deschisă la discuții cu Occidentul privind războiul din Ucraina, dar nu a primit încă ”oferte serioase” de negociere.

Lavrov a mai punctat că Rusia este dispusă să asculte orice sugestii privind negocierile de pace:

”Am spus în repetate rânduri că nu refuzăm niciodată întâlnirile. Dacă există o propunere, atunci o vom lua în considerare”, a mai afirmat Lavrov.

Forțele ruse au reluat atacurile în mai multe zone ale Ucrainei. Ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Emine Dzheppar, anunță că Rusia a tras cel puțin 15 rachete asupra orașului Zaporojie, scrie The Guardian.

Conform acestuia, ținte au fost ”o instituție de învățământ, o instituție medicală și clădiri rezidențiale”.

În sud-vestul Ucrainei, centrală electrică Ladyzhynska din orașul Vinița ar fi fost bombardată marți dimineață cu două drone kamikaze Shahed-136.