Serghei Șoigu, ministrul rus al apărării, susține că Ucraina ar putea recurge la o așa-zisă ”bombă murdară”, care să conțină explozivi tradiționali și materiale radioactive.
Folosirea unei astfel de arme are efect dublu: provoacă o explozie și contaminează radioactiv zona.
Șoigu a lansat această informație duminică, în timpul unei discuții telefonice pe care a avut-o cu omologul său francez, Sebastien Lecornu.
În cadrul convorbirii, oficialul de la Kremlin a subliniat faptul că ”situația din Ucraina se deteriorează rapid” și că ”există o tendință către o escaladare necontrolată”.
Iranul pare să fi devenit aliatul numărul 1 al Rusiei în ceea ce privește livrările de arme, după vizita pe care Vladimir Putin a avut-o, în cursul lunii iulie, la Teheran.
Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că are indicii potrivit cărora Rusia primește drone și rachete balistice de scurtă durată din partea Iranului. Kievul a amenințat cu ”proceduri penale” orice persoană implicată în furnizarea de armament Rusiei.
De cealaltă parte, Iranul a negat cu vehemență orice amestec în furnizarea de drone Rusiei, prin vocea ministrului de externe Hossein Amir-Abdollahian.
”Condamnăm acuzațiile privind furnizarea de drone Rusiei în războiul din Ucraina. Suntem împotriva războiului, oriunde în lume”, a declarat ministrul iranian, potrivit agenției de știri Tansim.
Pe de altă parte, la doar o lună după vizita lui Putin la Teheran, Iranul a început un program intens național de testare a dronelor de război, alimentând îngrijorarea Occidentului legat de o posibilă înțelegere cu Moscova.
Forțele rusești au lansat, în această săptămână, în premieră, ”roiuri” de drone”, multe dintre ele fiind doborâte au explodând singure în aer. Experții vorbesc despre o posibilă schimbare de natură a ofensivei rusești, respectiv posibilitatea de a fi rămas fără rachete cu rază lungă de acțiune.
Dronele sinucigașe doborâte săptămâna aceasta în Ucraina sunt de fabricație iraniană, susține Kievul, și costă de la 20.000 de dolari, de zece ori mai puțin decât cele realizate în alte țări.
Ele sunt considerate și mai puțin eficiente, în condițiile în care pot transporta 35-50 de kilograme de explozibil, o cantitate semnificativ mai mică decât majoritatea dronelor.
Forța acestor arme constă, însă, în numărul lor. Apariția dronelor în roiuri dau peste cap radarele și epuizează apărarea aeriană. Practic, fiecare dronă doborâtă înseamnă încă un foc din sistemele de apărare ucrainene.
În altă ordine de idei, vineri ar fi izbucnit și primele conflicte între soldații ruși și cei belaruși. Informația a fost lansată de publicația Kyiv Indepndent, care citează Statul Major General.
Se pare că tensiunile ar fi apărut din cauza ”atitudinii insolente a rușilor față de belaruși”. Informația nu a putut fi confirmată oficial și nici nu există mai multe detalii despre incident.
Conform estimărilor făcute ieri de armata ucraineană, în precedentele 24 de ore, pagubele rușilor au fost importante: 320 de soldați morți, 6 tancuri de luptă, 5 piese de artilerie, 1 lansator multiplu de rachete, un avion, 16 drone, 1 echipament special și 15 vehicule și cisterne.
De cealaltă parte, ministerul rus al apărării a declarat, sâmbătă, că forțele sale au respins încercarea Ucrainei de a străpunge linia de apărare în regiunea Herson, prin așezările Piatykhatky, Suhanove, Sablukivka și Bezvodne.
Tot sâmbătă, agenția de știri Ukrinform a publicat un interviu cu Hanna, o tânără de 26 de ani care a fost luată prizonieră de armata rusă și a fost eliberată săptămâna trecută, ca urmare a unui schimb de prizonieri.
Tânăra spune că a avut parte de un tratament inuman, și că femeile au fost bătute și maltratate în timpul detenției.
”Băteau fetele, le torturau cu curent electric, le băteau cu ciocanele, dar asta nu era partea cea mai rea. Rușii le-au și spânzurat”, a povestit femeia după ce s-a întors acasă.