Rusia a decis să-și suspende participarea la acordul pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, drept răspuns la atacul cu drone din Sevastopol.
”Având în vedere actul terorist efectuat de regimul de la Kiev cu participarea unor experţi britanici împotriva navelor Flotei Mării Negre şi a navelor civile implicate în securitatea coridoarelor cerealiere, Rusia îşi suspendă participarea la implementarea acordului asupra exportului de produse agricole din porturile ucrainene”, a transmis Ministerul rus al Apărării pe canalul Telegram.
Rusia pregătea oricum renegocierea dură a acordului cerealelor, care expira în noiembrie. Rușii și-ar dori mai multe beneficii, potrivit specialiștilor în domeniu
Armata rusă acuză Marea Britanie că a fost implicată direct în exploziile din septembrie de la conductele Nord Stream 1 și 2.
”Reprezentanţi ai unei unităţi a Marinei britanice au participat la planificarea, la furnizarea şi la punerea în aplicare a actului terorist din Marea Baltică, la 26 septembrie, cu scopul de a aduce atingere gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, acuză într-o postare pe Telegram Ministerul rus al Apărării.
Vladimir Putin vorbea despre faptul că atacul e un act de ”terorism internațional”. De altfel, Rusia consideră orice atac asupra intereselor sale un atac terorist. Americanii anunțaseră zilele trecute că orice anunț făcut de Rusia e privit cu scepticism, pentru că Rusia are obișnuința de a da vina pe alții pentru acțiunile sale ”sub steag fals”.
”Pregătirea acestui act de terorism şi formarea personalului militar al celui de-al 73-lea Centru ucrainean de Operaţiuni Maritime Speciale au fost efectuate de către specialişti britanici staţionaţi la Oceac, în regiunea Mîkolaiv, în Ucraina”, a transmis pe Telegram Ministerul rus al Apărării.
Guvernatorul oraşului Sevastopol din Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, a anunțat că forțele ruse au respins un atac cu drone asupra florei militare ancorate în port.
“Navele Flotei Mării Negre au respins un atac cu drone în apele Golfului Sevastopol”, a declarat guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, pe canalul său de Telegram
“Nicio instalaţie din oraş nu a fost atinsă. Situaţia este sub control”, a mai precizat acesta.
Mass media rusă a publicat și un scurt clip cu presupusul atac.
#Russian media published this video of the alleged attack on #Sevastopol. pic.twitter.com/3VjIZlPetk
— NEXTA (@nexta_tv) October 29, 2022
Pe rețelele de socializare au apărut și imagini cu o serie de explozii din portul din Sevastopol noaptea, existând informații neconfirmate că nava Amiral Makarov, purtătoare de rachete Caliber, ar fi fost lovită.
NEW VIDEO:
Explosions in #Sevastopol!
▶️According to various sources, the explosions damaged several ships of the #Russian Black Sea Fleet.
▶️They say that among them is the frigate “Admiral Makarov” (= new flagship after the sunken Moskva)#UkraineRussianWar #Ukraine pic.twitter.com/PCqUMRCPDd— Tibolimon (@OMonteyne2) October 29, 2022
O jurnalistă care lucra pentru un important grup media susținut de Kremlin a murit vineri după ce a fost împușcată accidental într-un poligon de antrenament din Crimeea , au anunțat oficiali și instituții media de stat din Rusia, citate de Reuters.
Svetlana Babayeva era șefa biroului grupului media Rossiya Segodnya din Simferopol, al doilea oraș ca mărime din peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014.
Agenția de știri RIA Novosti, o filială a Rossiya Segodnya, a relatat că Babayeva a fost ucisă de un glonț rătăcit în timpul unui antrenament de tir. Nu au fost oferite alte detalii.
Personalități pro-Kremlin i-au adus un omagiu lui Babayeva în postări pe rețelele de socializare. Serghei Aksyonov, guvernatorul rus al Crimeei, a numit moartea ei o pierdere irevocabilă.
“Svetlana a făcut foarte mult pentru a transmite publicului adevărul despre ceea ce se întâmplă în regiunea Kherson”, a declarat Vladimir Saldo, șeful regiunii Kherson din sudul Ucrainei, susținută de Rusia.
Svetlana Babayeva, head of Russian propaganda- MIA Rossiya Segodny (RIA Novosti, SPUTNIK), former editor-in-chief of https://t.co/q2gc2Y95UL in Simferopol, died in an accident at one of the training grounds in Crimea, where she was engaged in military sports shooting. pic.twitter.com/ahMRAaSLdM
— Special Kherson Cat 🐈🇺🇦 (@bayraktar_1love) October 28, 2022
Rusia a proclamat Kherson și alte trei regiuni ca fiind ale sale în urma unor referendumuri pe care le-a organizat și care au fost catalogate drept voturi false și ilegale de către Kiev și Occident.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a scris pe pagina sa de Telegram: “Te iubesc foarte mult, Sveta”.
Ucraina a sancționat grupul Rossiya Segodnya, numindu-l pe directorul general Dmitri Kiselyov “figura centrală a propagandei guvernamentale care susține desfășurarea de trupe rusești în Ucraina”.
Într-o declarație postată de RIA Novosti, Kiselyov a spus că Babayeva a fost o “persoană caldă, care a susținut puternic Rusia” și “a vrut să îi susțină pe eroii noștri”.
Babayeva a fost anterior șefă de birou pentru RIA Novosti în Marea Britanie și Statele Unite și editor al site-ului Gazeta.Ru, a precizat agenția.
Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat, în ultimul său discurs, că Rusia urmărește să transforme regiunea Herson, din sudul Ucrainei, într-o zonă „fără civilizație”, demontând chiar și sistemul de sănătate din regiune.
“Ocupanţii au venit cu o nouă provocare – în teritoriul ocupat. Ei demontează întregul sistem de sănătate de acolo. Ocupanţii au decis să închidă instituţii medicale din oraşe, să ia echipamente, ambulanţe, totul… Ei pun presiune pe medicii care au rămas în zonele ocupate să plece în Rusia.
În primul rând, este vorba de regiunea Herson. Rusia transformă regiunea Herson într-o zonă fără civilizaţie, fără lucruri elementare disponibile în majoritatea ţărilor din lume. Înainte de venirea Rusiei, această regiune, la fel ca alte regiuni ale Ucrainei, era total normală şi sigură, erau garantate acolo toate serviciile sociale… Era garantată viaţa acolo”, a spus președintele ucrainean.
Înainte de a mulțumi Statelor Unite pentru ultimul ajutor militar acordat, dar și noului premier al Italie, Giorgia Meloni, cu care a avut o recentă discuție, acesta i-a îndemnat pe ucrainenii din zonele ocupate de ruși să se ajute reciproc până când armata ucraineană va recuceri toate aceste teritorii.
„Vreau să fac apel acum la toţi oamenii noştri din aceste oraşe şi districte ocupate: vă rog să faceţi totul pentru a vă ajuta reciproc, în ciuda acţiunilor ocupanţilor. Drapelul Ucrainei va reveni. Vom readuce viaţa normală. Dar trebuie să rezistaţi”, a mai spus Zelenski.
Acesta a susținut că deși Moscova susține că și-a încheiat campania de mobilizare, pe front realitatea este alta, și că Rusia trimite constant noi recruți în prima linie a frontului.
„Astăzi inamicul vorbeşte despre presupusa încheiere a mobilizării sale. Despre presupusa lipsă de necesitate a unor noi valuri de trimitere a cetăţenilor ruşi pe front.
Noi simţim total diferit pe linia frontului. Deşi Rusia încearcă să mărească presiunea pe poziţiile noastre folosind oameni mobilizaţi, ei sunt atât de slab pregătiţi şi echipaţi, atât de fără milă folosiţi de comandanţii lor, încât asta ne permite să sugerăm să Rusia ar putea avea nevoie în curând de un nou val de trimitere a oamenilor la război. Ne pregătim pentru asta – ne pregătim pentruu faptul că actuala conducere rusă va căuta orice nouă oportunitate pentru a continua războiul. În special datorită complicilor săi din Iran”, a mai precizat președintele ucrainean.
Vineri, operatorul ucrainean DTEK a anunțat întreruperi de electricitate ”fără precedent” în regiunea Kiev, din cauza pagubelor importante provocate sistemului energetic de recentele lovituri ale forţelor ruse.
De la Moscova, rușii încearcă să profite de situația grea a ucrainenilor și vin cu propuneri greu de acceptat de partea opusă.
Un apropiat al lui Putin, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, spune că ”dacă vrea să nu mai aibă probleme cu energia, Ucraina ar trebui să recunoască anexarea celor patru teritorii”, scrie The Moscow Times.
Oficialul rus este de părere că încercările Ucrainei de a cumpăra energie electrică din Europa “nu vor asigura stabilitatea dorită”, întrucât aceasta nu va duce decât la creşterea preţului la energie în Europa.
”Calea către stabilizarea aprovizionării cu energie electrică este alta. Trebuie recunoscută legitimitatea cerinţelor Rusiei în cadrul operaţiunii militare speciale şi rezultatele ei, reflectate în Constituţia noastră. Şi atunci se va rezolva şi problema curentului”, mai susţine Medvedev, într-o postare pe Telegram.
Confruntată cu probleme mari de ordin energetic, Ucraina primește vești bune pe plan militar.
Washington-ul a anunţat, vineri, acordarea unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 275 de milioane de dolari.
Acesta cuprinde, printre altele, mult doritele și extrem de utilele proiectile HIMARS cu rază lungă de acţiune, conform Sky News.
Într-o conferință de presă susținută la Casa Albă, purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a spus că noul ajutor cuprinde muniţie pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), plus 500 de obuze de artilerie ghidate de 155 mm şi 2.000 de bucăţi de muniţie antitanc.
În pachet mai sunt incluse muniţie pentru arme de calibru mic şi patru antene pentru sateliţi de comunicaţii.
De la investirea democratului Joe Biden la Casa Albă, SUA au acordat Ucrainei o asistenţă de securitate în valoare de peste 18,5 miliarde de dolari.
De la Kremlin, ministerul rus al apărării, Serghei Șoigu, a anunţat încheierea mobilizării parţiale decretate pe 21 septembrie de preşedintele Vladimir Putin.
Din totalul de 300.000 de rezervişti, aproximativ 82.000 au fost deja trimişi în Ucraina pentru a participa la ”operaţiunea militară specială”, l-a informat ministrul Serghei Şoigu pe preşedintele Putin.
Restul de aproximativ 218.000 de rezervişti care nu sunt în Ucraina desfăşoară în prezent activităţi de instrucţie militară, a mai precizat Şoigu.
În replică, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski privește cu circumspecție acest anunț venit de la vârful puterii militare ruse. El e de părere că Rusia va mai avea nevoie de soldați, pe lângă cei 300.000 declarați.
Liderul de la Kiev a spus că performanţa slabă a forţelor ruse înseamnă că ar putea fi nevoie de mai mulţi oameni.
”Foarte curând, Rusia ar putea avea nevoie de un nou val de oameni pe care să îi trimită la război”, a afirmat Zelenski, într-un discurs video.