Marți, la Moscova, Vladimir Putin a semnat o lege federală care pune oficial capăt tratatelor internaționale ale Consiliului Europei în legătură cu Federația Rusă, anunță Ambasada Moscovei în România.
”Președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat Legea federală Cu privire la încetarea tratatelor internaționale ale Consiliului Europei cu privire la Federația Rusă. Începând cu 16 martie 2022, Carta Consiliului Europei și alte 20 de documente juridice internaționale nu mai sunt în vigoare în țara noastră”, notează sursa citată.
Tot în cursul acestei zile, Vladimir Putin a semnat și o lege care suspendă participarea Rusiei la tratatul START privind armele nucleare, transmite agenția de presă rusă Interfax, citată de Sky News.
Săptămâna trecută, liderul de la Kremlin a declarat că Moscova își suspendă participarea la tratatul nuclear cheie cu SUA, care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părți.
Noul tratat START limita numărul de focoase nucleare strategice pe care SUA și Rusia le pot desfășura. Conform acordului, Moscova și Washington-ul s-au angajat să desfășoare nu mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice și maximum 700 de rachete și bombardiere cu rază lungă de acțiune.
Vladimir Putin i-a cerut serviciului de securitate internă FSB să-şi intensifice activitatea de contracarare a ceea ce el numeşte intensificarea spionajului şi a sabotajului împotriva Rusiei din partea Ucrainei şi Occidentului.
Într-un discurs adresat oficialilor, Putin a spus că FSB trebuie să oprească “grupurile de sabotaj” care intră în Rusia din Ucraina, să intensifice protejarea infrastructurii şi să prevină serviciile de securitate occidentale să reînvie ceea ce el numeşte celule teroriste sau extremiste în interiorul Rusiei. “Serviciile de informaţii occidentale au fost active întotdeauna în Rusia, iar acum aduc personal suplimentar, tehnic şi alte resurse împotriva noastră. Trebuie să răspundem în consecinţă”, a spus Putin.
El a cerut FSB să prevină fluxurile ilegale de arme către Rusia şi să consolideze securitatea în patru regiuni ale Ucrainei pe care Moscova le-a ocupat parţial şi revendicat ca fiind ale sale – o acţiune pe care majoritatea ţărilor au condamnat-o la ONU ca ilegală. FSB trebuie să-şi consolideze toată activitatea contrainformaţională, a declarat Putin agenţiei pe care el însuşi a condus-o la un moment dat.
“Informaţii semnificative despre sistemele de control ale structurilor noastre militare şi de aplicare a legii, întreprinderile industriei de apărare, tehnologiile critice şi datele personale trebuie să fie protejate în mod fiabil”, a spus el, subliniind importanţa secretului în jurul celor mai noi arme şi echipamente ruseşti.
O dronă s-a prăbuşit marţi în satul Gabastovo, de lângă Moscova, la aproximativ 100 de metri de o stație de comprimare a gazelor deținută de Gazprom.
“Ținta era probabil un obiect al infrastructurii civile, care nu a fost avariat. Nu există victime sau distrugeri. FSB și alte servicii competente se ocupă de situație, nimic nu amenință siguranța rezidenților”, a declarat Andrei Vorobiov, guvernatorul regiunii Moscova, pe canalul său Telegram.
Potrivit canalului Telegram Shot, drona doborâtă era un model UJ-22 Airborne, produs de compania ucraineană Ukrjet. Raza sa de acțiune este de 800 km și zboară cu viteze de 130 până la 140 km/h. Capacitatea sa de încărcare este de până la 20 de kilograme.
Pe rețelele de socializare circulă informaţii că un incendiu a izbucnit luni noapte la o rafinărie de petrol din Tuapse, în regiunea Krasnodar din Rusia. Tuapse este situat lângă coasta Mării Negre, la sud-est de Peninsula Crimeea și la nord de Soci.
Portalul independent Meduza scrie că locuitorii au declarat că au auzit două explozii, la câteva secunde una de cealaltă. Clădirea ar fi fost atacată de două obiecte neidentificate, cel mai probabil drone, care au avariat clădirea în care se află sistemul de încălzire.
#Russia on 🔥: In Tuapse, Krasnodar, #Rosneft oil depot was attacked by two suicide drones around 2am. On the territory, just 30m away, were Russian army barracks. Two craters are reportedly 1.5 meters deep. pic.twitter.com/JYtVhuUH6k
— Igor Sushko (@igorsushko) February 28, 2023
O sursă din serviciile de urgență ruse a declarat pentru Ria Novosti că o dronă a fost detectată în apropierea terminalului, dar încă nu există comentarii oficiale din partea autorităților ruse. Autoritățile orașului spun că incendiul nu a afectat depozitele de petrol și că nu au fost victime.
Explozia a lăsat două cratere la aproximativ un metru și jumătate adâncime în afara clădirii.
Potrivit unui portal local de ştiri, autoritățile i-au îndemnat pe cetățeni să nu răspândească informații false pentru că ar putea răspunde penal și au adăugat că nu există motive de îngrijorare.
Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a suspendat temporar toate zborurile, marți, au anunțat autoritățile orașului pe canalul Telegram. Agenția de știri de stat rusă TASS a anunțat că a fost închis spațiul aerian pe o rază de 200 de kilometri în jurul aeroportului. După ceva mai mult de două ore, aeroportul a fost deschis.
Reuters scrie că mai multe zboruri interne rusești cu destinația Sankt Petersburg s-au întors pe aeroporturile de unde au plecat. Cel puțin cinci avioane aflate pe drumul dintre capitala Moscova și Sankt Petersburg au fost întoarse înapoi spre Moscova, după ce inițial s-au învârtit mai multe dezi de minute în aer, în speranţa redeschiderii aeroportului.
Nu a fost anunţat oficial motivul suspendării zborurilor, dar site-ul de știri Baza a scris că pe cer a fost văzut un obiect neidentificat și că au fost trimise mai multe avioane de luptă în întâmpinarea sa.
În ciuda faptului că nu raportează succese notabile pe frontul de est și sud-est, Armata Rusiei lansează ofensive puternice în aceste zile pe mai multe direcții. Anunțul a fost făcut de partea ucraineană.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a prezentat, luni, actualizarea zilnică a situației de pe frontul de luptă. În ultimele 24 de ore, rușii au lansat 8 atacuri cu rachete și 28 de lovituri aeriene. Printre ele s-au numărat și 12 atacuri cu ajutorul dronelor iraniene Shahed-136.
De asemenea, rușii au efectuat peste 55 de atacuri folosind sisteme de lansare de rachete multiple. ”Amenințarea cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne ridicată”, se arată în raportul Kievului, citat de Ukrinform.net.
În prezent, invadatorii își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive în 5 direcții: Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Shakhtarsk, precum și pe creșterea numărului de personal în aceste zone.
Din informarea Armatei Ucrainei mai aflăm că, în ziua anterioară, forțele de apărare ale statului vecin au ucis 560 de soldați ruși. Numărul total al pierderilor de personal în armata lui Putin se ridică la 148.690 de victime, din 24 februarie 2022 până în 27 februarie 2023, inclusiv.
În plus, apărătorii ucraineni au mai distrus 3.385 de tancuri de luptă rusești, 6.621 de vehicule de luptă blindate, 2.380 de sisteme de artilerie, 475 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 247 de sisteme de război antiaeriene, 300 de avioane de război, 1.288 de elicoptere, 2.048 de drone, 873 de rachete de croazieră, 18 nave/ambarcațiuni de război, 5.248 de vehicule și camioane cu combustibil și 230 de echipamente speciale.
Tot luni, Kremlinul a anunțat că peninsula Crimeea este “parte inalienabilă” a Rusiei, în consecinţă returnarea ei către Ucraina este imposibilă, potrivit presei de la Moscova, care îl citează pe Dmitri Peskov.
Crimea is an integral part of Russia and its return to Ukraine is impossible, Kremlin Spokesman Dmitry Peskov told reporters: https://t.co/oKLj68sfZq pic.twitter.com/gfmKN3VGFf
— TASS (@tassagency_en) February 27, 2023
”Este o parte inalienabilă a Federaţiei Ruse“, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Acesta a fost întrebat dacă autorităţile ruse îşi pot imagina circumstanţe care ar putea duce la retrocedarea peninsulei, anexată în 2014 de către Moscova, Peskov a răspuns un “nu” categoric.
Reacţia Moscovei vine la câteva zile după ce preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că îşi poate imagina o situaţie de “tranziţie” când s-ar putea produce retrocedarea Crimeii către Ucraina.
Liderul de la Casa Albă a subliniat că decizia privind recuperarea peninsulei va aparţine ucrainenilor. ”La ora actuală, sarcina aliaţilor este de a-i pune pe ucraineni într-o poziţie în care să poată face progrese în această primăvară sau vară”, a menţionat preşedintele american.