Război în Ucraina, ziua 48. Blinken: SUA au „informații credibile” că Rusia ar putes folosi agenți chimici la Mariupol. „Prietenul lui Putin”, „trădătorul” Viktor Medvedciuk, arestat

Secretarul de Stat american Anthony Blinken a declarat că Statele Unite nu sunt în poziția de a confirma rapoartele cu privire la folosirea de către Rusia a armelor chimice contra apărătorilor orașului-port Mariupol.

El a spus, totuși, că Statele Unite au „informații credibile” că Rusia „ar putes folosi… agenți chimici” în orașul asediat din sudul Ucrainei.

„Facem schimb de informații cu Ucraina și suntem în discuții cu partenerii noștri pentru a încerca să înțelegem ce s-a întâmplat cu adevărat, este îngrijorarea noastră”, a spus Blinken. 

Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la raportul, deocamdată neconfirmat, despre utilizarea de arme chimice, și a anunțat că monitorizează cu atenție situația. 

Președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a dorit să meargă în vizită la Kiev, dar primirea sa ar fi fost refuzată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie cotidianul german Bild.

Steinmeier a declarat că ar fi vrut să meargă la Kiev „pentru a transmite un semnal de solidaritate europeană cu Ucraina”. „Eram pregătit să fac asta. Dar, evident, trebuie să admit, vizita nu a fost dorită de Kiev”, a mai spus miercuri președintele german.

Steinmeier a explicat că, în ultimele zile, președintele polonez Andrzej Duda a sugerat o vizită comună cu președinții țărilor baltice (Estonia, Lituania, Letonia), la Kiev, care ar putea avea loc miercuri și căreia ar fi dorit să i se alăture. Dar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat împotrivă, spunând că nu vrea să se întâlnească cu Frank-Walter Steinmeier în acest moment și adăugând că ceilalți lideri din UE sunt oricând bineveniți. 

Motivul din spatele acestui refuz ar fi relația apropiată a lui Steinmeier cu Rusia și cu liderii ei, dar poate să fi contat și sprijinul activ al președintelui german pentru gazoductul Nord Stream 2.

Serviciile de securitate ucrainene l-au arestat pe fugarul Viktor Medvedciuk, un politician pro-rus, care fusese anterior plasat în arest la domiciliu sub acuzația de trădare după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, dar a reușit să fugă.

Medvedciuk, care a spus că președintele rus Vladimir Putin este nașul fiicei sale, a negat că ar fi comis vreo infracțiune.

O fotografie publicată de ucraineni pe rețelele de socializare îl prezintă pe Medvedciuk dezordonat, încătușat și îmbrăcat în uniformă militară.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că a văzut imaginea, dar nu poate confirma că este autentică.

⚡️BREAKING: Pro-Kremlin lawmaker, Putin’s crony Medvedchuk captured.

Zelensky announced that Viktor Medvedchuk, a lawmaker with the pro-Kremlin party Opposition Platform was captured by the Security Service. Medvedchuk is accused of treason. He escaped house arrest in February. pic.twitter.com/M3SIi65uht

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) April 12, 2022

Armata Ucraineană a reușit să împingă trupele ruse din districtul Krivoi Rog departe spre zona Herson, eliberând 15 localități.

„Mulțumită valorii militarilor noștri, linia frontului este acum la limita dintre districtul Krivoi Rog și Regiunea Herson, și a avansat și mai mult în Regiunea Herson. Mai mult de 15 localităăți populate eu fost eliberate. Inamicii au încercat să riposteze, dar luptătorii noștri au ripostat distrugând arme și trupe”, a declarat șeful Districtului Militar Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul. 

Potrivit acestuia, localitățile eliberate din Regiunea Herson au fost controlate de invadatori mai multe săprămâni, altele timp de o lună, iar localnicii spun povești oribile despre viața sub ocupație.

Cadavrele a mii de civili au fost arse la Mariupol cu crematoriul mobil adus de Rusia, a anunțat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak pe Twitter, citat de Ukrinform. 

„Rusia susține că obiectivul său în Ucraina este de a îi proteja pe oamenii din Donbas. Chiar acum crematoriul mobil dus de Rusia la Mariupol arde cadavrele civililor la Mariupol, al doilea cel mai mare oraș din regiune. Cei care au supraviețuit atacurilor mor acum de foame. De cine îi protejați, de viață?”, a scirs Podoliak.

Primarul din Mariupol Vadim Boicenko, a declarat marți că circa 10.000 de civili au fost uciși de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. 

Militarii ruși din Divizia 47 de tancuri, care au participat la războiul contra Ucrainei, nu și-au primit bonusurile promise pentru prezența lor pe front. Afirmația a fost făcută de biroul de presă al Direcției de Informații din Ministerul Apărării de la Kiev, citat de Ukrinform.

„Militarii ruși din Divizia de tancuri de gardă care au participat la războiul contra Ucrainei nu și-au primit bonusurile primite. Ultimele plăți pe care le-au obținut au fost un bonus de două procente la alocația lor pentru „exerciții” de dinainte de război”, a afirmat reprezentantul serviciului de informații militare.

Potrivit datelor disponibile, doar cei care au fost răniți și spitalizați vor primi statutul de veterani, în Rusia. Soldații și-au bombardat comandanții cu apeluri pentru a primi ceea ce li s-a promis, adică bonusurile și statutul de veterna, dar au fost ignorați, mai afirmă sursa citată.

Ca rezultat, militarii ruși nu au nici dorința și nici motivația de a se întoarce în zona de conflict, au mai spus reprezentanții Direcției de Informații Militare a Ucrainei.

Un alt motiv pentru refuzurile de a se întoarce pe frontul din Ucraina îl constituie numărul mare de cadavre care a început să sosească în Rusia. Comandamentul rus a ordonat transportarea cadavrelor soldaților doborâți în Ucraina în loturi mici, sperând că astfel va fi evitată creșterea nemulțumirii și reacțiile în unele unități militare, precum și a panicii în rândul comunităților locale.

Potrivit sursei, cele două prevederi făceau parte din contractele standard, pentru a preveni ieșirile din armată ale celor care nu voiau să ia parte la conflictul din Ucraina. Dar, cum banii și statutul nu li se acordă, militarii ruși sunt acum bombardați, în schimb, cu propagandă împotriva Occidentului. 

Statele Unite nu pot confirma atacul cu arme chimice de la Mariupol, a declarat un oficial din apărarea americană, sub protecția aninimatului, citat de Reuters. 

Oficialul a mai spus că SUA nu au informații care să sprijine ideea trimiterii de arme chimice în sau lângă Ucraina. 

Marea Britanie și SUA au încercat în ultimele ore să verifice afirmațiile Regimentului Azov cu privire la militarii care au avut de suferit datorită unei substanțe otrăvitoare în urma unui atac cu dronă desfășurat luni. Mai ales că nu a fost prezentată nicio probă, nici de cei din Batalionul Azov, nici de oficialități ucrainene

Desigur, ceea ce se întâmplă la Mariupol, un oraș aflat sub asediul rușilor de la începutul războiului, distrus aproape complet și lipsit de alimente și medicamente, este greu de aflat, mai spune sursa citată.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că negocierile cu Ucraina au deraiat din cauza acuzațiilor false de crime de război făcute de partea ucraineană și a ceririlor suplimentare de garanții de securitate. 

„Ne-am întors, din nou, la un punct mort pentru noi”, a spus Putin. El a adăugat că Rusia va continua operațiunea militară de apărare a rusofonilor din estul Ucrainei. 

În același timp, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a declarat pentru Reuters că negocierile coontinuă, chiar dacă sunt dificile. 

Declarațiile lui Vladimir Putin au fost făcute cu ocazia primei sale ieșiri publice de la retragerea trupelor rusești din zona de nord a Ucrainei, după eșecul încercării de a cuceri Kievul. 

Președintele Belarus, Alexandr Lukașenko, a declarat despre masacrarea civililor din Bucea de către trupele lui Vladimir Putin a fost o operațiune psihologică specială a britanicilor, potrivit Pravda Ucraina

El s-a întâlnit marți cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în Regiunea Amur din estul îndepărtat al Rusiei, la cosmodromul Vostocini, pentru a discuta despre situația din Ucraina și despre sancțiunile impuse de Occident.

„Este ca la Bucha… Tocmai discutam despre politica asta – toată lumea strigă, ei bine, au vrut să introducă un alt pachet de sancțiuni, știm asta. Am discutat în detaliu operațiunea lor psihologică specială, care a fost realizată de britanici”, a spus Lukașenko.

El a adăugat că, „dacăRusia ar fi întârziat chiar și cu puțin operațiunea militară, atunci Occidentul se pregătea să dea, așa cum credeau ei, o lovitură zdrobitoare asupra teritoriului Rusiei și regiunilor învecinate”.

Președintele Luukașenko a insistat ca țara sa să facă parte din negocierile de pace și s-a plâns că Belarus – țară din care Rusia a pornit atacurile asupra nordului Ucrainei și asupra Kievului – este considerat pe nedrept complice la agresiunea rusă. 

Șase cadavre au fost descoperite într-un subsol, la periferia Kievului. Vă readucem aminte că de aici s-a retras la sfârşitul lui martie armata rusă.

Informația a fost confirmată chiar de Parchetul General ucrainean.

”Corpurile unui număr de şase civili care prezentau urme de răni împuşcate au fost descoperite în subsolul unei case”, a transmis într-o postare pe Telegram parchetul.

Instituția a publicat și o imagine cu aceste cadavre şi anunţat că a deschis o anchetă.

Nokia şi-a anunţat oficial ieşirea de pe piaţa rusă. Totul se întâmplă în urma războiului din Ucraina. Compania a subliniat că prioritatea sa principală continuă să fie siguranţa şi bunăstarea angajaţilor săi.

”A fost clar pentru Nokia încă din primele zile ale invaziei Ucrainei că nu ar fi posibilă continuarea prezenţei noastre în Rusia”, a transmis compania finlandeză.

”Din motive umanitare, guvernele occidentale şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul ca infrastructura critică a reţelelor de telecomunicaţii din Rusia să se defecteze”, se mai arată în comunicatul de presă.

”Ei au subliniat, de asemenea, importanţa asigurării fluxului continuu de informaţii şi a accesului la internet, care oferă perspective externe poporului rus”, au continuat finlandezii să-și explice mișcarea. 

Nokia a mai comunicat că nu se aşteaptă ca această decizie să aibă un impact asupra perspectivelor sale financiare şi că Rusia a reprezentat mai puţin de 2% din vânzările sale nete în 2021.

Vladimir Putin a acceptat să vorbească despre felul în care crede el că se transforma țara pe care a atacat-o. ”Ucraina a început să se transforme într-o bază de operaţiuni anti-rusă, să crească germenii naţionalismului şi neonazismului”, a zis președintele Rusiei

De asemenea, liderul de la Kremlin a explicat că ciocnirea Rusiei cu forţele ucrainene era una inevitabilă. 

”Neonaziştii au fost plantaţi acolo în mod deliberat, iar ciocnirea Rusiei cu aceste forţe era inevitabilă; ei alegeau doar momentul potrivit pentru a ataca”, a invocat Putin.

”Acesta este un fapt evident. Neonazismul, din păcate, a devenit un mod de viaţă într-o ţară destul de mare, aproape de noi. Este un lucru evident: era inevitabil, era doar o chestiune de timp”, a adăugat el.

Mai mult decât atât, omul numărul 1 de la Moscova a remarcat că prin atingerea obiectivelor conflictului din Ucraina, Federaţia Rusă ajută oamenii din Donbass şi, pe de altă parte, ”ia măsuri pentru a asigura securitatea Rusiei însăşi”.

”Evident, nu am avut altă opţiune, este corect. Şi faptul că obiectivele vor fi atinse, nu există nicio îndoială”, a mai precizat el.

Cel puţin 186 de copii au fost ucişi şi alţi 344 au fost răniţi în urma invaziei ruse în Ucraina. Anunțul a fost făcut de procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, pe contul de Telegram.

Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în regiunea estică a ţării, Doneţk, unde au fost înregistrate 113 decese, conform procurorului general ucrianean, Irina Venediktova.

De asemenea, 938 de instituţii de învăţământ au fost avariate şi alte 87 au fost complet distruse în urma bombardamentelor.

Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a precizat că aproape două treimi din toţi copiii ucraineni – aproximativ 4.8 milioane – şi-au părăsit casele de când a început invazia Rusiei

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, cu ocazia primirii delegaţiei României care va participa la competiţia sportivă „Invictus Games The Hague” la Palatul Cotroceni, că această perioadă este una dificilă.

„De aproape 50 de zile Federaţia Rusă a pornit războiul împotriva Ucrainei şi zi după zi apar dovezi cutremurătoare despre atrocităţi şi orori de neimaginat. Sunt acte de o cruzime înfiorătoare, de nejustificat, iar justiţia internaţională trebuie să îi pedepsească pe toţi cei vinovaţi”, a adăugat şeful statului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că forţele sale care desfăşoară campania militară a Moscovei în Ucraina au acţionat curajos, eficient şi au folosit cele mai moderne arme.

Liderul rus Vladimir Putin a spus că Rusia ”nu avea altă opţiune” decât să înceapă o operaţiune militară în Ucraina pentru a se proteja, iar forţele sale îşi vor atinge obiectivul

”Aşa se va întâmpla. Nu există nicio îndoială. Obiectivele sunt absolut clare, sunt nobile”, a spus Putin în declaraţiile susţinute la cosmodromul Vostocni, unde s-a întâlnit cu omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko, în cadrul unei ceremonii legate de Ziua Cosmonauticii din Rusia.

”Obiectivul principal este de a ajuta oamenii din Donbas”, a spus el referindu-se la regiunea disputată din estul Ucrainei

Pentru a facilita preluarea refugiaţilor din Ucraina ca urmare a agresiunii ruse, Consiliul European a adoptat un act legislativ care le permite statelor membre să beneficieze de o sumă suplimentară totală de 3,5 miliarde euro în acest an, în funcţie de afluxul de refugiaţi din Ucraina pe care îi primesc.

„Acest act introduce modificări pentru a majora prefinanţarea din partea iniţiativei privind asistenţa de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei, REACT-EU („Recovery Assistance for Cohesion and the Territories of Europe”), unul dintre cele mai importante programe de redresare post-pandemie, în scopul de a consolida fondurile politicii de coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)”, arată un comunicat de presă al Consiliului European.

În mod concret, prefinanţarea care va fi plătită în 2022 prin intermediul REACT-EU va creşte de la 11% la 15% pentru toate statele membre şi de la 11% la 45% pentru ţările UE în cazul cărora numărul de persoane sosite din Ucraina era mai mare de 1% din populaţia lor la sfârşitul primei luni după invazia rusă.

În plus, actul instituie opţiunea unui cost unitar pe persoană pentru a simplifica mobilizarea fondurilor, ceea ce permite să se răspundă într-un mod mai eficace nevoilor de bază ale persoanelor strămutate din Ucraina şi să li se asigure un sprijin de bază, mai indică sursa citată.

Aceste modificări urmăresc să reducă sarcina asupra bugetelor publice ale statelor membre, pentru ca acestea să poată gestiona mai bine acest aflux de refugiaţi

”Toate opţiunile sunt pe masă” ca răspuns la orice utilizare a armelor chimice în Ucraina de către Rusia, a avertizat secretarul de stat britanic însărcinat cu Apărarea, James Heappey.

Mai mult decât atât, Heappey a precizat că preşedintele Vladimir Putin va fi tras la răspundere ”într-un moment în care este posibil să îl tragi la răspundere şi să îl aduci în faţa justiţiei”.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss a declarat la începutul săptămânii că Marea Britanie lucrează cu partenerii săi pentru a verifica detaliile relatărilor că forţele ruse ar fi folosit agenţi chimici într-un atac asupra Mariupolului, unde se crede că mii de oameni au murit în urma unui asediu de aproape şapte săptămâni.

”Există unele lucruri care depăşesc limitele, iar utilizarea armelor chimice va primi un răspuns şi toate opţiunile sunt pe masă pentru ce ar putea presupune acel răspuns”, a spus Heappey.

Oficialul a adăugat că serviciile secrete britanice pentru apărare nu au putut verifica veridicitatea relatărilor până la momentul actual.

Uniunea Europeană îşi consolidează relaţiile cu Nigeria, ca parte a eforturilor de diversificare a surselor de importuri de gaze naturale, menite să reducă dependenţa de energia provenită din Rusia.

Nigeria este al patrulea cel mai mare furnizor de gaze naturale lichefiate din Europa. Cel puţin 40% din gazele Nigeriei sunt exportate în prezent în Europa.

UE încearcă să reducă utilizarea gazelor naturale provenite din Rusia ca răspuns la invazia rusă în Ucraina.

Diplomaţii Uniunii au vizitat la începutul săptămânii compania petrolieră de stat a Nigeriei pentru a discuta despre intensificarea cooperării în sectorul energetic.

”Nu suntem doar clienţi importanţi pentru Nigeria, suntem şi parteneri importanţi în sectorul petrolului şi gazelor, deoarece unele dintre companiile care lucrează cu dumneavoastră sunt din Europa. Deci, împărtăşim acelaşi interes şi aceleaşi obiective”, a spus ambasadorul UE în Nigeria, Samuela Isopi.

Directorul executiv al Nigerian National Petroleum Corporation (NNPC) a asigurat delegaţia europeană că Nigeria este dornică să crească aprovizionarea cu gaze pe piaţa globală.

Autorităţile nigeriene susţin că ţara are o rezervă de gaze naturale de 209.5 trilioane de metri cubi, conform datelor oficiale din ianuarie 2022. De remarcat că veniturile din petrol şi gaze naturale reprezintă aproximativ două treimi din fondurile Nigeriei

O publicaţie germană a angajat-o pe jurnalistă disisentă rusă Marina Ovsiannikova drept corespondent.Ea va lucra pentru compania care deţine ziarul Die Welt, transmiţând din Ucraina şi Rusia, a anunţat această companie.

Luna trecută, Ovsiannikova a organizat un protest la televiziunea de stat din Rusia, intrând în direct la postul unde era angajată cu o pancartă anti-război.

Femeia în vârstă de 43 de ani a fost reţinută şi amendată de o instanţă din Rusia şi a ajuns pe prima pagină a ziarelor din lume.

Acum, ea va lucra ca un corespondent freelance pentru Die Welt, urmând să scrie pentru ziarul german şi să apară, ca şi colaborator, la un canal TV pe care îl deţine.

Die Welt “susţine ceea ce este apărat atât de vehement acum de oamenii curajoşi din Ucraina: libertatea”, a spus Ovsiannikova.

Ulf Porschardt, redactor-şef al Grupului Welt, a afirmat că protestul în direct al lui Ovsiannikova “a apărat cea mai importantă etică jurnalistică – în ciuda ameninţării represiunii statului”.

“Sunt încântat să lucrez cu ea”, a adăugat el.

După protestul din martie, Ovsiannikova a spus că a fost împiedicată să doarmă două zile şi a fost interogată 14 ore, iar apoi a primit o amendă de 30.000 de ruble (214 lire sau 280 de dolari) în legătură cu un mesaj video anti-război pe care l-a postat pe internet.

În acest mesaj video, ea a făcut apel la cetăţenii ruşi să protesteze faţă de război, spunând că doar ei au puterea de “a opri toată această nebunie”.

După protest, jurnalista a renunţat la postul său de editor la televiziunea de stat din Rusia şi a anunţat că nu va accepta o ofertă de azil în Franţa, întrucât dorea să rămână în Rusia, deşi se temea pentru siguranţa sa.

Ovsiannikova ar putea să mai fie pusă sub acuzare conform legii ruse, riscând ani de închisoare potrivit unui nou cod penal care incriminează răspândirea de “fake news” despre invazia Rusiei în Ucraina.

Poliţia de Frontieră a anunţat că 8.350 de cetăţeni ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, în creştere cu 5,4 % faţă de ziua precedentă.

“În data de 11.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 72.930 de persoane, dintre care 8.350 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 5,4 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.924 cetăţeni ucraineni (în uşoară creştere cu 0,9 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.505 cetăţeni ucraineni (creştere cu 8,1%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De remarcat că de la declanşarea acestei crize, până la 11 aprilie, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 685.354 de cetăţeni ucraineni.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus cancelarului austriac, Karl Nehammer, că ar fi fost mai bine ”dacă războiul s-ar fi încheiat mai devreme”. Nu este însă foarte clar ce a vrut să spună Putin cu aceste cuvinte.

Nehammer a transmis și el că este neclar , deoarece ar putea fie să semnaleze că Putin este pregătit pentru discuții de pace, dar în același timp și că că ar putea plănui un atac rapid și brutal asupra Donbassului.

Cancelarul a menționat că ”nu ne putem face iluzii: președintele Putin a acceptat pe deplin logica războiului și acționează în consecință. De aceea cred că este atât de important să-l confruntăm constant cu faptele războiului”, potrivit The New York Times

Japonia a impus sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei. Astfel, bunurile a 398 de cetăţeni ruşi au fost îngheţate, printre persoanele vizate numărându-se şi cele două fiice adulte ale preşedintelui Vladimir Putin, Katerina Tikhonova şi Maria Vorontsova, precum şi soţia şi fiica ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, Maria Lavrova şi Ekaterina Vinokurova, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor de Externe al Japoniei.

Noile măsuri aplicate de Japonia Rusiei din cauza războiului provocat în Ucraina le vizează atât fiicele adulte ale preşedintelului Vladimir Putin, Katerina Tikhonova şi Maria Vorontsova, cât şi pe membrii familiei ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, şi anume soţia sa, Maria Lavrova şi fiica, Ekaterina Vinokurova, potrivit comunicatului.

Japonia a adoptat mai multe sancţiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei Ucrainei, inclusiv interzicerea importurilor ruseşti, precum cele al cărbunelui şi vodcii, reducerea de noi investiţii în Rusia şi îngheţarea activelor deţinute de marile bănci ruseşti.

Alte state, precum Statele Unite şi Marea Britanie, au introdus, de asemenea, sancţiuni împotriva familiilor lui Putin şi Lavrov.

De asemenea, Japonia a anunţat că expulzează opt diplomaţi şi oficiali ruşi din cauza războiului din Ucraina

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi liderul belarus Aleksandr Lukaşenko se întâlnesc pentru a discuta despre situaţia din Ucraina şi despre sancţiunile decise de Occident.

Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi dintre Rusia şi Belarus în Ucraina începând din data de 24 februarie.

Lukaşenko a insistat că Belarus trebuie să aibă o implicare în negocierile pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, precizând şi că ţara sa a fost calificată nedrept ca fiind “complice al agresorului”.

Uniunea Europeană, SUA şi alţii au inclus însă şi Belarusul în sancţiunile impuse Rusiei.

De remarcat că Lukaşenko a sosit la prima oră a zilei în regiunea Amur din estul Rusiei, unde îl va întâlni pe Putin la cosmodromul Vostocni

Marea Britanie încearcă să verifice informaţii cu privire la posibila folosire de arme chimice de către forţele ruse la Mariupol, oraş asediat de peste o lună. Anunțul a fost făcut de ministrul britanic al Afacerilor Externe.

“Informaţii indică faptul că forţele ruse este posibil să fi folosit agenţi chimici într-un atac împotriva populaţiei din Mariupol. Colaborăm urgent cu partenerii pentru a verifica detaliile”, a precizat Liz Truss pe contul său de Twitter. “Orice folosire a unor astfel de arme ar reprezenta o escaladare brutală în acest conflict şi le vom cere socoteală lui Putin şi regimului său”, a adăugat ea.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a declarat că SUA sunt la curent cu informaţiile care circulă pe reţelele de socializare cu privire la posibila folosire de arme chimice la Mariupol. “Nu putem deocamdată să conformăm şi vom continua să monitorizăm situaţia îndeaproape. Aceste informaţii, dacă sunt adevărate, sunt profund îngrijorătoare”, a afirmat el.

Parlamentara ucraineană Ivanna Klimpuş a notat pe Twitter că la Mariupol s-a folosit o substanţă necunoscută şi că victimele au simptome de insuficienţă respiratorie. “Cel mai probabil arme chimice”, a adăugat ea.

Regimentul ucrainean Azov a anunţat că o dronă a ruşilor a eliberat o substanţă toxică asupra soldaţilor şi civililor la Mariupol. Mai multe persoane ar avea probleme respiratorii şi neurologice ca urmare a atacului. 

Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a declarat că 4.354 de persoane au fost evacuate luni din zonele în care luptele continuă, inclusiv câteva sute din Mariupol, unde forţele ruse îşi întăresc poziţia.

Vereşciuk a precizat că 556 de persoane au fost evacuate din Mariupol şi alte 3.298 de persoane din alte oraşe din sudul Ucrainei, inclusiv Melitopol şi Berdiansk, care sunt ambele ocupate de forţele ruse. Evacuaţii au fost duşi în oraşul Zaporojie.  

Vereşciuk a mai precizat că peste 500 de persoane au fost evacuate din localităţi din regiunea Donbas, care au fost aproape constant bombardate în ultimele zile. Toate oraşele au suferit distrugeri la scară largă, deoarece centrul ofensivei ruse s-a mutat în zonă.  
 
Oficialul a afirmat că, ”pentru a treia zi consecutiv, ocupanţii încalcă acordurile pentru a asigura trecerea unui convoi de autobuze din Zaporojie pentru a evacua oamenii din Berdiansk (la aproximativ 80 de kilometri de Mariupol), Tokmak şi Enerhodar. Îi ţin la punctul de control din Vasîlivka”, a transmis oficialul. 

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a anunţat că biroul său anchetează 5.800 de cazuri de crime de război comise de ruşi, ea precizând că pe zi ce trece procedurile sunt tot mai multe.

Venediktova a declarat că Ucraina a identificat peste 500 de suspecţi, inclusiv politicieni ruşi, personal militar şi agenţi de propagandă “care au vrut acest război, au început acest război şi l-au continuat”.

Afirmaţiile procurorului general vin în contextul în care întreaga lume a fost şocată de atrocităţile din Ucraina, după imagini şocante cu cadavre pe străzile din Bucea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că armata rusă a lăsat mine peste tot în zonele pe care le-au părăsit, el precizând că şi acest lucru trebuie să fie considerat crimă de război.

“În regiunile din nordul ţării, din care ocupanţii au fost goniţi, continuă munca pentru aducerea siguranţei. În primul rând, eliminarea minelor. Trupele ruse au lăsat în urmă zeci, dacă nu sute de mii de obiecte periculoase. Acestea sunt abuze care nu au explodat, mine. Zilnic se elimină mii de astfel de obiecte. Ocupanţii au lăsat mine peste tot. În casele asediate. Pe străzi, pe câmpuri. Au minat proprietăţile oamenilor, maşini, uşi. Au făcut totul conştient, pentru a face revenirea în zonele acestea după eliberare cât mai periculoasă posibil. Din cauza acţiunilor armatei ruse, teritoriul nostru este în prezent printre cele mai ‘contaminate’ cu mine din lume. Şi cred că asta trebuie de asemenea să fie considerată o crimă de război a trupelor Rusiei. Ei au făcut deliberat totul pentru a ucide sau a mutila cât mai mulţi oameni posibil, chiar şi atunci când au fost forţaţi să se retragă de pe pământul nostru. Fără ordinele corespunzătoare, nu ar fi făcut-o”, a spus Zelenski.

El a precizat că se lucrează la o cale legală şi cât mai rapidă pentru ca ocupanţii să fie traşi la răspundere. “Lucrăm la o cale legală pentru a-i aduce pe ocupanţi în faţa justiţiei, o cale eficientă şi cât mai rapidă posibil. Pentru a nu aştepta decenii până când procedurile legale internaţionale se vor încheia, ci pentru a se accelera cursul justiţiei”, a continuat speech-ul șeful statului ucrainean

Zelenski a vorbit şi despre posibila folosire de arme chimice de către ruşi: “Astăzi, ocupanţii au emis un nou comunicat, care este mărturie a pregătirilor lor pentru o nouă etapă a de teroare împotriva Ucrainei şi a apărătorilor noştri. Unul dintre cei care au vorbit în numele ocupanţilor a afirmat că ei ar putea folosi arme chimice împotriva apărătorilor Mariupolului. Tratăm acest lucru cu seriozitate. Vreau să le amintesc liderilor mondiali că posibila folosire de arme chimice de către armata rusă s-a discutat deja. Şi deja atunci se presupunea că este necesară o reacţie mai dură şi mai rapidă împotriva agresiunii Rusiei”.

De asemenea, Volodimir Zelenski a anunţat că vor urma noi sancţiuni pentru Rusia şi a precizat că acestea trebuie să includă şi un embargo cu privire la petrol. “Uniunea Europeană a început să discute al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Este timpul ca acest pachet să fie făcut astfel încât dintre Rusia să nu se mai audă niciun cuvând despre arme de distrugere în masă. Un embargo împotriva Rusiei cu privire la petrol este obligatoriu”.

Peste 10.000 de civili au murit în oraşul Mariupol, de la startul invaziei, a anunţat primarul Vadim Boicenko.

Boicenko a precizat că bilanţul deceselor ar putea depăşi 20.000.

El i-a acuzat pe ruşi că au blocat convoaiene umanitare către oraş în tentativa de a ascunde carnagiul.

Boicenko a vorbit şi despre afirmaţii ale oficialilor ucraineni că armata rusă a adus echipamente mobile de incinerare pentru a scăpa de cadavrele victimelor asediului: „Au venit crematorii mobile sub formă de camioane”.

Primarul a mai afirmat că soldaţii ruşi au dus multe cadavre la un centru comercial unde există depozite şi frigidere.

Directorul Biroului pentru programe de urgenţă al UNICEF, Manuel Fontaine, avertizează că peste un milion de copii ucraineni riscă să nu aibă ce mânca, transmite BBC.

Manuel Fontaine a declarat, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, că aproape jumătate din cei 3,2 milioane de copii care au rămas în casele lor riscă să nu aibă suficientă hrană.

“Situaţia este şi mai gravă în oraşe precum Mariupol şi Kerson, unde copiii şi familiile lor au rămas, acum săptămâni întregi, fără apă curentă şi servicii de canalizare, fără o aprovizionare regulată cu alimente şi fără îngrijiri medicale”, a transmis oficialul. 

Trei persoane au murit şi opt au fost rănite, în urma atacurilor ruseşti din regiunea ucraineană Doneţk, a anunţat guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko.

De remarcat că  Reuters nu a reuşit să verifice în mod independent versiunea guvernatorului cu privire la acest atac.  Alţi cinci civili au fost ucişi în cursul zilei de duminică, potrivit guvernatorului, aceste victime nefiind numărate