Război în Ucraina, ziua 51. Zelenski crede că Rusia ar putea folosi arme nucleare tactice. SUA: ”Conflictul se poate întinde pe tot parcursul anului 2022”. Update

Presa americană scrie că președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut omologului său Joe Biden ca SUA să desemneze Rusia ”stat sponsor al terorismului”.

Potrivit CNN, Biden s-a ferit să ofere un răspuns rapid cererii liderului de la Kiev.

Oficialii americani au refuzat recent să excludă posibilitatea adăugării Rusiei pe lista statelor sponsori ai terorismului, care include în prezent Coreea de Nord, Siria, Cuba și Iran.

Adăugarea Rusiei pe această listă ar reprezenta o mișcare cu mai multe efecte pe plan mondial. Aceasta ar escalada sancțiunile economice și ar avea efecte secundare asupra țărilor care încă fac afaceri cu Moscova.

SUA confirmă poziția oficială a Kievului în legătură cu situația crucișătorului ”Moskva”, scufundat în urmă cu 24 de ore.

Un oficial de la Washington spune, sub protecția anonimatului, că nava amiral care s-a scufundat joi în Marea Neagră a fost într-adevăr lovită de două rachete ucrainene Neptun.

Același oficial a mai afirmat că, tot conform evaluării Casei Albe, există victime în rândul echipajului crucişătorului, dar nu este clar numărul lor.

Conflictul ruso-ucrainean durează deja de peste 50 de zile. Americanii sunt de părere că acesta ar fi unul de lungă durată.

Într-o discuție cu aliații din Europa, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că războiul din Ucraina ar putea continua pentru tot restul anului, informează CNN.

Moscova ar putea transforma ”operațiunea militară specială” din Ucraina în război.

Vineri, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia ar putea ”declara război” Ucrainei.

”Dacă Ucraina va continua provocările prin atacarea orașelor ruse, atunci Rusia va fi obligată să declare război împotriva Ucrainei”, a declarat Peskov, citat de Visegrad24.

Kremlin spokesman Dmitri Peskov:

“If Ukraine continues its provocations by attacking Russian cities, Russia will be forced to declare war against Ukraine”.

The Empire of Lies and Evil… pic.twitter.com/jETjWfXQgE

— Visegrád 24 (@visegrad24) April 15, 2022

Volodimir Zelenski a transmit tuturor statelor lumii că trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice în războiul împotriva Ucrainei.

Liderul de la Kiev a acordat, prin videoconferinţă, un interviu la CNN, din biroul său prezidenţial. Zelenski a avertizat că Putin ar putea recurge la arme nucleare sau chimice pentru că nu-i pasă de vieţile ucrainenilor.

”Nu doar eu, ci toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate, pentru că aceasta s-ar putea să nu fie o informaţie reală, dar ar putea să fie adevărul.

Trebuie să ne gândim să nu ne temem, să nu ne temem dar să fim pregătiţi. Însă aceasta nu este o problemă pentru Ucraina, nu doar pentru Ucraina, ci pentru lumea întreagă, cred”, a spus Zelenski.

Statele Unite afirmă că “Moskva”, nava amiral rusă scufundată, nu avea arme nucleare la bord.

În ceea ce priveşte cauzele scufundării, informaţiile transmise de ucraineni, conform cărora au lovit crucişătorul cu o rachetă de tip Neptun, nu au putut fi verificate independent.

Ministerul de Externe al Rusiei a ordonat ca 18 diplomați ai Uniunii Europene să părăsească țara, relatează Reuters.

Agenția de presă spune că mișcarea de răzbunare vine după ce UE a declarat 19 diplomați ruși personae non gratae pentru „angajarea în activități contrare statutului lor diplomatic” și le-a ordonat să părăsească țara gazdă, Belgia.

Primarul Kievului a anunțat planuri de a redenumi străzile și piețele din capitală care sunt în prezent asociate cu Rusia.

Scriind pe Telegram, primarul Vitali Klitschko a spus că fosta Piață a Prieteniei dintre Kiev și Moscova va fi redenumită „Eroii din Mariupol”.

El a adăugat că și alte denumiri – precum străzi și stații de metrou – vor fi schimbate.

Potrivit serviciului ucrainean al BBC, ideea redenumirii gării din Kiev fusese discutată înainte de invazia Rusiei, pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.

Rusia a folosit bombardiere strategice pentru a ataca orașul-port Mariupol pentru prima dată de la invazie, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei, Oleksandr Motuzianik.

Reuters îl citează spunând că Rusia își concentrează eforturile pentru a ocupa orașele Rubijne, Popasna și Mariupol.

Motuzianik a adăugat că luptele de stradă continuă în Mariupol, pe care forțele ruse încă nu au reușit să le captureze complet. El a spus că au loc lupte active în jurul fabricii de oțel și fier Illich a lui Mariupol, precum și în zona portului.

Cele două ţări ”trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri asupra relaţiilor noastre bilaterale şi arhitecturii securităţii europene în întregul său”, avertizează Maria Zaharova, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova.

”Să fie membre NATO nu le va consolida securitatea naţională. De facto, (Finlanda şi Suedia) se vor afla în prima linie NATO”, a mai spus ea.

Suedia Și Finlanda analizează posibilitatea aderării la NATO din cauza ofensivei militare ruse în Ucraina.

Rusia avertizează că vor exista ”consecinţe imprevizibile” dacă SUA continuă să transfere arme Ucrainei, se arată într-o notă diplomatică transmisă de Moscova Washingtonului.

”Îndemnăm Statele Unite şi aliaţii lor să înceteze militarizarea iresponsabilă a Ucrainei, care determină consecinţe imprevizibile pentru securitatea regională şi internaţională”, se arată în document.

Site-ul web în limba rusă al instituției de știri independente Moscow Times a fost blocat de organul de supraveghere al comunicațiilor de stat rus Roskomnadzor, a anunțat vineri instituția într-un comunicat.

„Rusia a blocat vineri serviciul de limbă rusă al The Moscow Times, după ce a publicat ceea ce autoritățile numesc un raport fals despre polițiștii care refuză să lupte în Ucraina”, a declarat publicația într-un comunicat pe site-ul său în limba engleză, care nu a fost afectat.

Site-ul web în limba rusă al Moscow Times rămâne accesibil în străinătate prin VPN, a spus publicația.

„Procuratura nu a notificat încă The Moscow Times despre decizia sa”, a mai precizat publicația. „Un instrument de urmărire a detectat pentru prima dată întreruperi de acces la numele domeniului themoscowtimes.com/ru din Rusia mai devreme în cursul zilei.”

Moscow Times a declarat că site-ul său rusesc se numără printre zecile de site-uri interne și străine care au fost blocate de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie.

Peste 2,75 milioane de refugiați au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, a anunțat vineri poliția de frontieră poloneză.

Numărul persoanelor care trec granița în Polonia a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni, iar numărul celor care intră în Ucraina a crescut.

Joi, 26.800 de persoane au trecut în Polonia, în creștere cu 8% față de miercuri, a scris agenția pe Twitter. Dar aceasta este cu mult sub recordul de 142.300 stabilit la 6 martie.

Numărul mediu zilnic de persoane care treceau granița din Ucraina în Polonia înainte de începerea războiului a fost de 16.800.

Unii refugiați au părăsit deja Polonia. Profesorul de cercetare în domeniul migrației de la Universitatea din Varșovia, Maciej Duszczyk, estimează că aproximativ 1,2 până la 1,4 milioane rămân în țară, relatează BBC.

Ministerul rus al Apărării spune că a efectuat atacuri cu rachete care vizează capitala Ucrainei, Kiev, avertizând că astfel de atacuri se vor intensifica ca răzbunare pentru ceea ce a numit „atacuri teroriste” sau „acte de sabotaj” ucrainene în Rusia.

Rusia spune că rachetele sale de croazieră lansate de pe mare au lovit peste noapte o fabrică din oraș, care produce sisteme de apărare aeriană și rachete antinavă.

Drept urmare, „atelierele uzinei de producție și reparare a sistemelor de rachete antiaeriene cu rază lungă și medie de acțiune, precum și rachete antinavă, au fost distruse” , a adăugat ministerul într-un comunicat publicat pe canalul de Telegram.

Joi, Rusia a acuzat Ucraina că a trimis elicoptere peste graniță pentru a ataca mai multe orașe rusești.

Nouă coridoare umanitare au fost convenite vineri, a anunțat viceprim-ministrul Ucrainei, Irina Vereșciuk.

Cei care doresc să evacueze orașele Mariupol, Berdiansk, Tokmak și Energodar către Zaporojie pot face acest lucru cu mașina, a spus ea într-o postare în această dimineață pe aplicația de mesagerie Telegram.

Coridoarele umanitare din regiunea Lugansk vor funcționa sub rezerva încetării bombardamentelor de către forțele ruse, a adăugat ea.

Dar, în timp ce coridoarele umanitare sunt adesea convenite în principiu, este mult mai dificil să fie implementate în practică, potrivit unui purtător de cuvânt al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, care ajută la implementarea acestor coridoare.

Lucile Marbeau a declarat într-un interviu pentru Radio 4 că implementarea coridoarelor la sol este o provocare: „linia frontului este mereu volatilă, armistițiile sunt fragile și, desigur, ai nevoie de întregul lanț de comandă pentru a fi conștient de acest armistițiu, care este traseul precis, care este intervalul de timp și acesta este ceea ce le face atât de greu de implementat”.

Cu toate acestea, ea a spus că au avut succes în unele regiuni, cu 2.500 de persoane evacuate joi din regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

În alte zone, precum Mariupol, evacuarea coridoarelor s-a dovedit mai greu de implementat, oamenii recurgând la plecarea din orașul asediat, ”expunându-se la un pericol uriaș”, a precizat Vereșciuk.

Ea a adăugat că coridoarele umanitare sunt, de asemenea, vitale pentru a aduce ajutor umanitar civililor care nu pot pleca.

Președintele Joe Biden a declarat joi că are în vedere trimiterea de înalți oficiali americani în Ucraina, în ceea ce ar fi o demonstrație majoră de sprijin pentru Kiev.

„Luăm această decizie acum”, a răspuns Biden când a fost întrebat dacă ar trimite oficiali în Ucraina. El nu a precizat care dintre oficiali ar putea fi luați în considerare.

Într-un scurt schimb de replici cu un reporter, Biden a părut să sugereze că ar putea fi dispus să călătorească la Kiev.

Când a fost întrebat dacă este gata de plecare, Biden a spus: „Da”, deși purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a exclus această posibilitate luni.

Lista oficialilor americani care ar putea fi trimiși într-o vizită la Kiev i-ar putea include pe secretarul de stat Antony Blinken sau pe secretarul apărării Lloyd Austin. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a refuzat să comenteze.

Biden a anunțat miercuri un nou pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pentagonul a spus că intenționează să ofere Ucrainei arme care să le „oferă un pic mai multă rază de acțiune și distanță”, Kievul pregătește pentru o escaladare a ofensivei Rusiei în regiunea Donbas de est.

Președintele ucrainean s-a adresat din nou națiunii, odată cu trecerea a 50 de zile de război și a numit invazia Rusiei ”absurdă” și ”suicidală.”

”Am rezistat 50 de zile deja, 50 de zile de invazie rusă, chiar dacă ocupanții ne-au dat cel mult cinci zile”, a afirmat Zelenski.

”Îmi amintesc prima zi a invaziei Federației Ruse. Îmi amintesc ce mi s-a spus pe 24 februarie… ca să fiu indulgent, nimeni nu credea că vom putea rezista. Toată lumea era simpatetică. Mulți m-au sfătuit să fug din țară. Am primit sfaturi să ne predăm tiraniei.

Dar ei nu ne cunoșteau nici pe noi. Și nu știau cât de curajoși sunt ucrainenii, cât de mult prețuim libertatea. Oportunitatea de a ne trăi viețile așa cum dorim. Nu așa cum vor cei care își conduc țara așa încât atunci când armata vede toalete pentru prima dată în viață în teritoriile ocupate le fură.”

Zelenski spune că trupele ruse ”repetă pe pământul nostru ceea ce Europa a văzut în al Doilea Război Mondial”, criticând lipsa severității sancțiunilor occidentale.

”În cele 50 de zile ale acestui război, Ucraina a devenit eroina întregii lumi libere. Pentru cei care nu au fost încă otrăviți de propagandă”, a mai spus președintele ucrainean.

”Cu toții ați devenit eroi. Toți bărbații și toate femeile din Ucraina, care au rezistat și nu au abandonat. Și cei care vor câștiga și vor readuce pacea în Ucraina. Sunt sigur de asta”, a concluzionat Volodimir Zelenski.

Agenția de presă de stat TASS, din Rusia, a dat publicității un comunicat transmis de către Ministerul Apărării de la Moscova.

Comunicatul arată că nava s-a scufundat, însă nominalizează un incendiu drept cauză a acestui incident.

”În timp ce crucișătorul Moskva era remorcat către portul de destinație, nava și-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor produse la nivelul carenei, în urma unui incendiu cauzat de detonarea de muniție. În condiții de vreme nefavorabilă, nava s-a scufundat”, arată comunicatul.

Incidentul care a avut loc în cursul zilei de miercuri în Marea Neagră este încă neclar, existând mai multe variante referitoare la modul în care s-a produs.

Partea rusă a afirmat că un incendiu a izbucnit la bordul crucișătorului, astfel că muniția de la bord a explodat și a dus la pagube majore, echipajul fiind forțat să abandoneze nava. 

Ucraina, pe de altă parte, susține că a lovit Moskva cu rachete anti-nave și a afirmat ulterior că aceasta a fost scufundată.

Producția scăzută de semințe din Ucraina ar putea afecta, în cascadă, și producția de grâne la nivel național pentru următorii ani, conform unui grup francez din industrie.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale la nivel mondial, însă recoltele sunt așteptate să scadă dramatic în acest an, din cauza perturbărilor cauzate de război.

Scăderea ar urma să includă și fermele care cresc grâne pentru a produce semințe folosibile în următorul an. Astfel, fermierii ucraineni ar putea să nu aibă la dispoziție semințele necesare pe care să le planteze în 2023.