News

Viaţa la Cernobîl, la 38 de ani de la explozia nucleară. Volodimir trăiește aici de patru decenii, în ciuda dezastrului: “Aceasta este casa mea”

Au trecut 38 de ani de la explozia de la Cernobîl. Accidentul a devenit un "manual" pentru oamenii de știință și a modificat reglementările de siguranță ale centralelor nucleare.
26.04.2024 | 18:58
Viata la Cernobil la 38 de ani de la explozia nucleara Volodimir traieste aici de patru decenii in ciuda dezastrului Aceasta este casa mea
Cernobâlul atrăgea zeci de mii de turişti anual înainte de invazia Rusiei, dar există oameni care locuiesc aici zi de zi Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Vineri se împlinesc 38 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie. La început totul a fost ascuns de ochii lumii, dar în cele din urmă amploarea tragediei a fost dezvăluită.

Peste 330.000 de persoane au fost evacuate din zona centralei

În noaptea de 26 aprilie 1986, un test de siguranță efectuat la centrala nucleară de la Cernobîl a scăpat de sub control. Reactorul 4 a explodat, eliberând tone de substanțe în atmosferă, iar efectele devastatoare se resimt și astăzi.

ADVERTISEMENT

Amploarea dezastrului a fost ținută secretă și foarte puțini oameni știau ce s-a întâmplat cu adevărat. Mihail Gorbaciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a vorbit despre incident pentru prima dată abia după 18 zile. Din păcate, acesta nu a fost singurul lucru întârziat şi care ulterior a amplificat dimensiunile tragediei. Orașul Pripyat, situat la un kilometru și jumătate de centrală și construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia la 36 de ore după explozie.

“Pentru prima dată, ne-am confruntat cu o forță atât de puternică precum energia nucleară, care a scăpat de sub control”, spunea Gorbaciov la vremea respectivă.

ADVERTISEMENT

Teroarea care va marca pentru totdeauna populația din zonă a început noaptea, în jurul orei 1.30. Acoperișul reactorului 4, cântărind 1.000 de tone, a fost aruncat în aer, iar tone de materiale radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă. Zone mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, iar aproximativ 336.000 de persoane au fost evacuate.

Europa de Nord a fost acoperită de un nor radioactiv de două sute de ori mai puternic decât cel de la Hiroshima, iar riscul ridicat de contaminare a afectat milioane de oameni de-a lungul timpului.

ADVERTISEMENT

La aproape patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istorie, oamenii care au locuit aici încă mai consideră Cernobîlul ca fiind “acasă”. Vorbim despre sute de oameni care trăiesc și lucrează în zona de excludere.

“Să lucrezi în zona de excludere Cernobîl este o plăcere ciudată. Nouă, angajaților de aici, chiar ne place. E liniște”, spune Volodimir Verbiţki, unul dintre ucrainenii care a crescut și a continuat să locuiască în zona din jurul centralei nucleare. Şi pentru el orașul fantomă a rămas a propria “casă”.

ADVERTISEMENT

“Era weekend și am stat până târziu să citesc. În jurul orei 4 dimineața a venit o femeie și ne-a spus că s-a întâmplat ceva la centrală. Am văzut că reactorul nu mai exista”, îşi aminteşte Volodimir noaptea respectivă.

Deși lucra la centrală, i s-a cerut să stea acasă. Astfel a avut timp să-şi ajute soția și fiul să părăsească zona. La o lună de la accidentul de la centrală, Volodimir a fost chemat să se întoarcă la muncă, iar apoi a fost transferat în zona restricționată, unde lucrează şi în ziua de azi.

Eliberarea orară de radiații a fost egală cu bomba nucleară aruncată asupra Hiroshimei

Explozia termică din acea noapte a provocat un incendiu care a durat 10 zile până să fie stins. Potrivit experţilor, în timpul acestor 10 zile, în fiecare oră ar fi fost eliberată în atmosferă aproximativ aceeași cantitate de radionuclizi (atomi cu un nucleu instabil capabil de degradare radioactivă) cu a bombei nucleare aruncată de americani peste oraşul Hiroshima.

Ulterior, peste 600.000 de persoane au participat la curăţarea zonei. Acest lucru a fost făcut în principal de militari, personal al centralei și rezervişti. “Am condus o echipă de recunoaștere a radiațiilor. Am călătorit prin zona de excludere și am măsurat nivelul radiațiilor. În total am stat acolo 35 de zile”, spune şi Serghei Mirnîi. Cercetările sale asupra sănătății lichidatorilor au arătat că marea majoritate a acestora au primit o doză de radiații în limitele “leziunilor prin radiații”. Lichidatorii au fost iradiați, dar fără consecințe ireversibile și fatale, iar acum starea de sănăttate a acestor oameni corespunde normelor de vârstă.

Accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl a provocat apariția multor mituri în jurul radiațiilor. Cu toate acestea, unii oameni nici măcar nu bănuiesc că, de fapt, radiația există întotdeauna în jurul nostru și chiar în cantități mari, este o parte din noi, spune Olena Pareniuk, cercetător principal la Institutul de Probleme de Siguranță al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei.

“Acolo unde există un izotop stabil (o varietate de atomi ai unui anumit element chimic, ale căror nuclee au aceeași sarcină, dar masă atomică diferită – n.red.), există și unul radioactiv. Doar într-o concentrație mult mai mică. De exemplu, există mult potasiu în banane. Există un izotop stabil al acestuia – potasiu-39 și există potasiu radioactiv-40, precum și în nuci”, spune ea. Potasiul joacă un rol important în activitatea inimii, rinichilor, mușchilor și nervilor unei persoane. O parte din el sunt izotopi radioactivi, la fel cum este cazul cu carbonul și oxigenul.

Există o opinie populară că alcoolul protejează împotriva radiațiilor, însă în realitate ar fi necesare doze incredibile pentru a proteja împotriva unor radiații precum cele rezultate în urma unei explozii precum cea de la Cernobîl. “Alcoolul este un radioprotector. Dar pentru ca el să îndeplinească această funcție, concentrația de alcool trebuie să crească în fiecare celulă a corpului. Acest lucru va cauza insuficiență hepatică și renală. Când se întâmplă acest lucru, expunerea la radiații va fi cea mai mică dintre probleme”, avertizează Olena Pareniuk.

ADVERTISEMENT