Război în Ucraina, ziua 92. Putin i-a cerut premierului italian anularea sancţiunilor impuse Rusiei. Bombardament masiv la Harkov

Ruşii au lansat un nou bombardament masiv asupra oraşului Harkov, soldat până acum cu moartea a cel puţin 8 civili şi rănirea altor 17.

Autorităţile ucrainene le-au cerut oamenilor să intre în adăposturi.

Vladimir Putin a avut joi o convorbire cu premierul italian Mario Draghi.

Liderul de la Kremlin i-a cerut şefului Executivului din Italia anularea sancţiunilor impuse de Occident Rusiei. De asemenea, el a acuzat autorităţile de la Kiev că nu acceptă culoare umanitare pentru exporturile de cereale pe Marea Neagră.

Vladimir Putin i-a oferit asigurări lui Mario Draghi că Rusia va continua să furnizeze gaze Italiei “la preţurile prevăzute în contracte”. El a mai spus şi că Federaţia Rusă e dispusă să contribuie la rezolvarea crizei alimentare mondiale în schimbul ridicării sancţiunilor.

Liderul din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a avut joi o şedinţă cu şefii din armată, discutând despre posibilitatea unui război pe teritoriul ţării sale. Acesta a dispus şi crearea unui comandament special pentru zona de sud a Belarusului (graniţa cu Ucraina), de acolo de unde crede că poate veni pericolul.

„Trebuie să planificăm cum vom acționa dacă, Doamne-ferește, avem război”, a spus, Lukaşenko, care se teme că ţara sa va fi supusă “presiunii militare” ale statelor vecine care sunt membre NATO.

Dictatorul de la Minsk a precizat că acest comandament se activa doar “în timp de război”.

Patru persoane au fost ucise în noi bombardamente la Harkov, al doilea cel mai important oraş ucrainean, care a revenit la o viaţă normală la jumătatea lui mai, anunţă guvernatorul regional Oleg Sinegubov.

”Ocupanţii bombardează din nou centrul regional”, denunţă într-o postare pe Telegram Sinegubov.

”Potrivit unor informaţii preliminare, şapte persoane au fost rănite, iar din nefericire patru au murit”, precizează el.

Guvernatorul îndeamnă locuitorii să rămână în adăposturi.

Doi militari ruşi au pledat vinovat în cadrul celui de-al doilea proces cu privire la crime de război în Ucraina, după ce au bombardat un oraş ucrainean. ”Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras în Ucraina din Rusia”, a recunoscut Alexander Bobikin, iar al doilea acuzat, Alexander Ivanov, a mărturisit că ”se căieşte” şi a cerut o ”reducere a pedepsei”.

La procesul de la tribunalul districtual Kotelevska din centrul Ucrainei, procurorii de stat au cerut ca Alexander Bobikin şi Alexander Ivanov să fie condamnaţi la 12 ani de închisoare pentru încălcarea legilor războiului.

Un avocat al apărării a cerut clemenţă, pe motiv că cei doi soldaţi au urmat ordinele şi se căiesc.

Bobikin şi Ivanov, care stăteau într-o cutie de sticlă armată, au recunoscut că fac parte dintr-o unitate de artilerie care a tras în ţinte din regiunea Harkov din Rusia. Obuzul a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhachi, au spus procurorii.

Obuzul a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhachi, au spus procurorii.

Militarii, unul dintre ei şofer de artilerie şi altul artilerist, au fost reţinuţi după ce au trecut graniţa şi au continuat bombardamentele, potrivit Procuraturii Generale ucrainene.

”Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras în Ucraina din Rusia”, a recunoscut Bobikin instanţei.

Ivanov a cerut să nu i se acorde pedeapsa maximă de închisoare, declarând că se ”căieşte” şi a cerut o ”reducere a pedepsei”.

Procurorii de stat au cerut ca cei doi militari ruşi să fie condamnaţi la 12 ani de închisoare pentru încălcarea legilor războiului. Un avocat al apărării a cerut clemenţă, argumentând că cei doi militaru au urmat ordinele date şi se căiesc.

Verdictul este aşteptat pe 31 mai

Peste 150 de copii au fost ucişi, până în prezent, în războiul din Ucraina, în regiunea separatistă Doneţk, a anunţat Procuratura Generală ucraineană.

Se estimează că cifrele sunt mai mari, deoarece nu includ victimele din rândul copiilor din zonele în care au loc ostilităţi şi în zonele ocupate, a mai precizat Procuratura Generală.

Cifra este semnificativ mai mare decât în orice altă regiune a ţării, relatează BBC.

Numărul copiilor ucişi la nivel naţional este de cel puţin 240.

Numărul prizonierilor de război ucraineni din Republicile Populare Lugansk şi Doneţk este în prezent de aproximativ 8.000 şi este în creştere, a declarat ambasadorul Republicii Populare Lugansk în Rusia, Rodion Miroşnik, pentru Soloviev Live.

“Există o mulţime de prizonieri de război (n.r. – ucraineni). Desigur, sunt mai mulţi pe teritoriul Republicii Populare Doneţk, dar şi noi avem o mulţime, iar în prezent, numărul total este în jur de 8.000. Sunt o mulţime, şi literalmente apar sute zilnic”, a declarat Rodion Miroşnik.

Potrivit diplomatului, numărul militarilor ucraineni prinşi şi ucişi în Donbas va creşte, deoarece comandanţii ucraineni desfăşoară unităţi de apărare teritorială din rândul populaţiei civile.

În prezent, există o avansare activă spre Sloviansk, Kramatorsk, a mai spus el, subliniind că numărul prizonierilor de război şi al celor ucişi va creşte, având în vedere că ”batalioanele de apărare teritorială sunt trimise în prima linie”.

Oficialul rus a mai explicat că soldaţii ucraineni ”nu sunt pregătiţi să poarte acest război”, fiind vorba despre civili cărora li s-au înmânat arme şi ”li s-a promis că îşi vor apăra loturile de pământ, vor apăra blocadele într-o zonă la aproximativ două mii de kilometri distanţă de linia frontului”.

Forțele ruse au atacat peste 40 de orașe din estul regiunilor Donbas, a anunțat armata ucraineană, citată de BBC.

”Invadatorii au atacat și bombardat peste 40 de orașe din regiunile Donețk și Lugansk, distrugând total sau parțial 47 de locații civile, inclusiv 38 de case și o școală.

În urma acestor bombardamente, 4 civili au murit și 12 au fost răniți”, au anunțat forțele armate ucrainene pe Facebook.

Între timp, Volodimir Zelenski a transmis un nou mesaj televizat. Acesta a criticat sugestiile ca Ucraina să renunțe la teritoriu și să facă concesii pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

În același timp, liderul de la Kiev a spus că armata sa se confruntă cu cel mai aprig atac al forțelor ruse, care în unele locuri au mult mai multe arme și soldați. În acest context, el a pledat pentru și mai multă asistență militară din partea Occidentului.
 

Polonia este următoarea țintă după finalizarea războiului din Ucraina. Amenințarea nu vine de la Moscova, ci din partea liderului cecen, Ramzan Kadîrov, ai cărui soldați luptă alături de forțele rusești în Donbas.

Kadîrov, un recunoscut apropiat al lui Vladimir Putin, face noi declarațiile amenințătoare. Cecenul și-a îndreptat atenția spre Polonia.

Kadîrov spune că Polonia ar trebui să-și ia armele de pe teritoriul Ucrainei.

”Ucraina este deja o problemă închisă. Pe mine mă interesează Polonia. După Ucraina, dacă primim comandă, vom arăta în 6 secunde de ce suntem capabili. Mai bine să vă luați armele (polonezii) de la mercenari.

Vă rog să vă cereți scuze pentru ambasadorul nostru. Ați început jocuri foarte rele cu statul nostru”, a declarat Kadîrov.

Poland, Ramzan Kadyrov has set his eyes on you

(with subtitles, including all ‘dons’ for purposes of accuracy) pic.twitter.com/nSOq9BNQjn

— Francis Scarr (@francis_scarr) May 25, 2022