Ruşii au lansat un nou bombardament masiv asupra oraşului Harkov, soldat până acum cu moartea a cel puţin 8 civili şi rănirea altor 17.
Autorităţile ucrainene le-au cerut oamenilor să intre în adăposturi.
Vladimir Putin a avut joi o convorbire cu premierul italian Mario Draghi.
Liderul de la Kremlin i-a cerut şefului Executivului din Italia anularea sancţiunilor impuse de Occident Rusiei. De asemenea, el a acuzat autorităţile de la Kiev că nu acceptă culoare umanitare pentru exporturile de cereale pe Marea Neagră.
Vladimir Putin i-a oferit asigurări lui Mario Draghi că Rusia va continua să furnizeze gaze Italiei “la preţurile prevăzute în contracte”. El a mai spus şi că Federaţia Rusă e dispusă să contribuie la rezolvarea crizei alimentare mondiale în schimbul ridicării sancţiunilor.
Liderul din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a avut joi o şedinţă cu şefii din armată, discutând despre posibilitatea unui război pe teritoriul ţării sale. Acesta a dispus şi crearea unui comandament special pentru zona de sud a Belarusului (graniţa cu Ucraina), de acolo de unde crede că poate veni pericolul.
„Trebuie să planificăm cum vom acționa dacă, Doamne-ferește, avem război”, a spus, Lukaşenko, care se teme că ţara sa va fi supusă “presiunii militare” ale statelor vecine care sunt membre NATO.
Dictatorul de la Minsk a precizat că acest comandament se activa doar “în timp de război”.
Patru persoane au fost ucise în noi bombardamente la Harkov, al doilea cel mai important oraş ucrainean, care a revenit la o viaţă normală la jumătatea lui mai, anunţă guvernatorul regional Oleg Sinegubov.
”Ocupanţii bombardează din nou centrul regional”, denunţă într-o postare pe Telegram Sinegubov.
”Potrivit unor informaţii preliminare, şapte persoane au fost rănite, iar din nefericire patru au murit”, precizează el.
Guvernatorul îndeamnă locuitorii să rămână în adăposturi.
Doi militari ruşi au pledat vinovat în cadrul celui de-al doilea proces cu privire la crime de război în Ucraina, după ce au bombardat un oraş ucrainean. ”Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras în Ucraina din Rusia”, a recunoscut Alexander Bobikin, iar al doilea acuzat, Alexander Ivanov, a mărturisit că ”se căieşte” şi a cerut o ”reducere a pedepsei”.
La procesul de la tribunalul districtual Kotelevska din centrul Ucrainei, procurorii de stat au cerut ca Alexander Bobikin şi Alexander Ivanov să fie condamnaţi la 12 ani de închisoare pentru încălcarea legilor războiului.
Un avocat al apărării a cerut clemenţă, pe motiv că cei doi soldaţi au urmat ordinele şi se căiesc.
Bobikin şi Ivanov, care stăteau într-o cutie de sticlă armată, au recunoscut că fac parte dintr-o unitate de artilerie care a tras în ţinte din regiunea Harkov din Rusia. Obuzul a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhachi, au spus procurorii.
Obuzul a distrus o instituţie de învăţământ din oraşul Derhachi, au spus procurorii.
Militarii, unul dintre ei şofer de artilerie şi altul artilerist, au fost reţinuţi după ce au trecut graniţa şi au continuat bombardamentele, potrivit Procuraturii Generale ucrainene.
”Sunt complet vinovat de crimele de care sunt acuzat. Am tras în Ucraina din Rusia”, a recunoscut Bobikin instanţei.
Ivanov a cerut să nu i se acorde pedeapsa maximă de închisoare, declarând că se ”căieşte” şi a cerut o ”reducere a pedepsei”.
Procurorii de stat au cerut ca cei doi militari ruşi să fie condamnaţi la 12 ani de închisoare pentru încălcarea legilor războiului. Un avocat al apărării a cerut clemenţă, argumentând că cei doi militaru au urmat ordinele date şi se căiesc.
Verdictul este aşteptat pe 31 mai
Peste 150 de copii au fost ucişi, până în prezent, în războiul din Ucraina, în regiunea separatistă Doneţk, a anunţat Procuratura Generală ucraineană.
Se estimează că cifrele sunt mai mari, deoarece nu includ victimele din rândul copiilor din zonele în care au loc ostilităţi şi în zonele ocupate, a mai precizat Procuratura Generală.
Cifra este semnificativ mai mare decât în orice altă regiune a ţării, relatează BBC.
Numărul copiilor ucişi la nivel naţional este de cel puţin 240.
Numărul prizonierilor de război ucraineni din Republicile Populare Lugansk şi Doneţk este în prezent de aproximativ 8.000 şi este în creştere, a declarat ambasadorul Republicii Populare Lugansk în Rusia, Rodion Miroşnik, pentru Soloviev Live.
“Există o mulţime de prizonieri de război (n.r. – ucraineni). Desigur, sunt mai mulţi pe teritoriul Republicii Populare Doneţk, dar şi noi avem o mulţime, iar în prezent, numărul total este în jur de 8.000. Sunt o mulţime, şi literalmente apar sute zilnic”, a declarat Rodion Miroşnik.
Potrivit diplomatului, numărul militarilor ucraineni prinşi şi ucişi în Donbas va creşte, deoarece comandanţii ucraineni desfăşoară unităţi de apărare teritorială din rândul populaţiei civile.
În prezent, există o avansare activă spre Sloviansk, Kramatorsk, a mai spus el, subliniind că numărul prizonierilor de război şi al celor ucişi va creşte, având în vedere că ”batalioanele de apărare teritorială sunt trimise în prima linie”.
Oficialul rus a mai explicat că soldaţii ucraineni ”nu sunt pregătiţi să poarte acest război”, fiind vorba despre civili cărora li s-au înmânat arme şi ”li s-a promis că îşi vor apăra loturile de pământ, vor apăra blocadele într-o zonă la aproximativ două mii de kilometri distanţă de linia frontului”.
Forțele ruse au atacat peste 40 de orașe din estul regiunilor Donbas, a anunțat armata ucraineană, citată de BBC.
”Invadatorii au atacat și bombardat peste 40 de orașe din regiunile Donețk și Lugansk, distrugând total sau parțial 47 de locații civile, inclusiv 38 de case și o școală.
În urma acestor bombardamente, 4 civili au murit și 12 au fost răniți”, au anunțat forțele armate ucrainene pe Facebook.
Între timp, Volodimir Zelenski a transmis un nou mesaj televizat. Acesta a criticat sugestiile ca Ucraina să renunțe la teritoriu și să facă concesii pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
În același timp, liderul de la Kiev a spus că armata sa se confruntă cu cel mai aprig atac al forțelor ruse, care în unele locuri au mult mai multe arme și soldați. În acest context, el a pledat pentru și mai multă asistență militară din partea Occidentului.
Polonia este următoarea țintă după finalizarea războiului din Ucraina. Amenințarea nu vine de la Moscova, ci din partea liderului cecen, Ramzan Kadîrov, ai cărui soldați luptă alături de forțele rusești în Donbas.
Kadîrov, un recunoscut apropiat al lui Vladimir Putin, face noi declarațiile amenințătoare. Cecenul și-a îndreptat atenția spre Polonia.
Kadîrov spune că Polonia ar trebui să-și ia armele de pe teritoriul Ucrainei.
”Ucraina este deja o problemă închisă. Pe mine mă interesează Polonia. După Ucraina, dacă primim comandă, vom arăta în 6 secunde de ce suntem capabili. Mai bine să vă luați armele (polonezii) de la mercenari.
Vă rog să vă cereți scuze pentru ambasadorul nostru. Ați început jocuri foarte rele cu statul nostru”, a declarat Kadîrov.
Poland, Ramzan Kadyrov has set his eyes on you
(with subtitles, including all ‘dons’ for purposes of accuracy) pic.twitter.com/nSOq9BNQjn
— Francis Scarr (@francis_scarr) May 25, 2022
Război în Ucraina, ziua 92. În contextul în care luptele au ajuns la periferia orașului Severodonețk, o țintă-cheie a Rusiei, șeful administrației militare din regiune, Serhiy Haidai, a subliniat că ”Luhansk nu a fost izolat”.
Dacă forțele ruse vor captura drumul spre Bakhmut, atunci orașul ar putea fi înconjurat. Haidai a declarat că drumul spre sud-vest de Severodonetsk a fost atacat, dar ajutorul umanitar nu a fost blocat acolo.
Miercuri, situația era mult mai sumbră în Severodonetsk, care a fost bombardat non-stop. Oficialul citat a precizat că forțele rusești au fost suficient de aproape pentru a folosi rafale de mortier, artileria și bombardamentele aeriene.
Șase persoane au fost ucise în bombardamentele rusești de marți, a scris Serhiy Haidai pe Telegram. Dacă armata rusă capturează orașul vecin Lysychansk, atunci întreaga regiune Luhansk va fi în mâinile forțelor comandate de Vladimir Putin.
Șeful regiunii Luhansk a acuzat forțele ruse că au bombardat infrastructura civilă, în timp ce 15.000 de civili au rămas în Severodonetsk, în principal în adăposturi: ”Nu pot cuceri orașul, așa că au decis să încerce să îl distrugă și să determine trupele noastre să părăsească orașul.”
Medicul voluntar american Dallas Anthony Casey, care a ajutat la evacuarea civililor din Severodonetsk, a declarat că bombardarea zonelor civile a fost constantă: ”Acum două zile, una dintre doamnele voluntare a fost lovită când mergea din ușă în ușă.
Și-a pierdut jumătatea inferioară a piciorului și a pierdut mult sânge înainte de a putea ajunge la ea. A trebuit să facem resuscitare, dar nu am reușit”, a declarat el pentru BBC.
Ultimele informații de pe frontul de est arată că, la trei luni după ce Rusia și-a lansat invazia, obiectivele forțelor sale armate se concentrează pe cucerirea regiunilor din estul Ucrainei, în centrul industrial Donbas.
Rusia a suferit pierderi grele în acest război și, pentru prima dată de la începutul războiului, televiziunea de stat l-a arătat ieri pe președintele Vladimir Putin vizitând răniții la un spital din Moscova. În clipul filmat pentru un program TV de weekend, liderul rus a putut fi auzit spunându-i unui bărbat ”tatăl tău va fi mândru de tine”.
Altfel, în plin război, Putin a anunțat majorarea cu 10% a pensiilor de stat și a salariului minim, pe fondul creșterii inflației în Rusia de la 1 iunie. Potrivit agenției de presă de stat TASS, Putin a făcut acest anunț în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Stat.
”Am discutat această problemă cu guvernul pentru o perioadă lungă. Au existat diferențe în cadrul guvernului și s-a ajuns la o soluție. Propun să majorăm pensiile pensionarilor care nu lucrează cu 10% de la 1 iunie.
Sarcina noastră principală este de a asigura o creștere suplimentară a salariului minim, astfel încât nivelul veniturilor cetățenilor să depășească semnificativ mărimea ratei de subzistență”, a declarat Vladimir Putin.
În Rusia, pensiile au fost majorate cu 8,6% la începutul anului, dar inflația a crescut puternic în acest an. Putin a declarat că aceasta este în prezent de 17,5%, dar va scădea la 15% până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, el a negat că vârful inflației ar avea legătură cu războiul din Ucraina.
”Anul în curs nu este ușor. De la începutul său, inflația cumulată a depășit 11%. Dar când spun că nu este ușor nu înseamnă deloc că toate aceste dificultăți sunt asociate cu această operațiune militară specială, pentru că în țările care nu desfășoară nicio operațiune, să zicem, peste ocean, în America de Nord, în Europa, inflația este comparabilă.
Și dacă vă uitați la structura economiei lor – este chiar mai mare decât a noastră, iar în unele țări vecine, este de multe ori mai mare”, a declarat Putin, conform edition.cnn.com.
La final amintim că una dintre cele mai importante declarații de miercuri i-a aparținut ministrului de externe al Ucrainei, care a criticat NATO în termeni duri.