Războiul din Ucraina nu a trezit Germania? Armata se chinuie să recruteze, unele landuri sunt ostile NATO și SUA

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a provocat o schimbare a atitudinii germanilor față de Moscova. După discursul istoric al cancelarului Olaf Scholz rostit la 27 februarie anul trecut în fața Bundestagului, au fost eliminate tabuuri care fac parte din istoria Germaniei, pe fondul unui bilanț critic al conducerii Angelei Merkel și al atitudinii acesteia vizavi de vechea ei cunoștință, Vladimir Putin. Dar unele probleme rămân.

„Zeitenwende”: decuplarea energetică de Rusia și creșterea apărării

Noii lideri ai celor două partide majore (CDU și SPD) care au guvernat Germania timp de aproape un deceniu au început să reflecteze asupra greșelilor făcute, în special după anexarea Crimeei de către Rusia. Cultura „reținerii”, adânc înrădăcinată în Germania după catastrofa nazismului, este poate cel mai greu obstacol în ce privește atitudinea pe care țara trebuie să o adopte față de Rusia (dar și față de China).

Majoritatea electoratului german este sceptic cu privire la un capitol nou deschis de Scholz – consolidarea apărării –  și în ce privește o intervenție militară. Chiar și cu o atitudine mai critică față de Rusia, după declanșarea războiului în Ucraina, germanii nu vor să se îndepărteze de pacifism, ba unii (stânga) au o atitudine critică față de NATO și de SUA, extrema dreaptă rămânând neschimbată însă în opinii.

Unele landuri, ostile NATO și SUA

Mulți tineri nu sunt pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare iar landurile din fosta DDR sunt ostile ajutorului militar acordat Ucrainei, Statelor Unite și NATO. După discursul său despre războiul din Ucraina de acum un an, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre „Zeitenwende”, o schimbare de epocă, un punct de cotitură vizând în principal două domenii: politica energetică (decuplarea de Rusia) și politica de Securitate (creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare).

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Discursul lui Scholz a stârnit așteptări considerabile în Europa: va renunța Germania la timiditatea sa pe frontul militar, la politica sa considerată prea indulgentă față de Rusia și își va asuma în sfârșit locul său pe continent? Mai ales că Berlinul a fost traditional atașat de stabilitate  – chiar cu prețuri criticabile, acuză unii – s-a axat pe economie, inclusiv ca pârghie diplomatică, și s-a ferit să-și asume responsabilități internaționale.

Țara, țară, vrem ostași! Nein!

Însă electroșocul războiului din Ucraina a readus țara pe șinele consolidării armatei, punând capăt unei lungi perioade pacifiste și deschizând o nouă etapă a politicii externe, mai angajată în conflictele internaționale Dar, în ciuda eforturilor considerabile, numărul candidaților care doresc să se înroleze în armată a continuat să scadă în acest an. Asta în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a subliniat că recrutarea este o prioritate la fel de importantă ca și achiziționarea de echipamente.

Odată cu începerea războiului Rusiei în Ucraina, Berlinul s-a angajat în „Zeitenwende” militar, încercând cât mai bine să își consolideze armata, nu în ultimul rând datorită livrărilor de echipamente către Kiev. Eforturile sale s-au lovit deja de o serie de obstacole, cancelarul Olaf Scholz fiind acuzat că nu și-a ținut promisiunile privind cheltuielile de apărare, scrie Euractiv.

Lipsa de personal, problemă națională

Dar cel mai recent obstacol este o problemă cu care se confruntă și multe sectoare civile: lipsa de personal. Aproximativ 23.400 de persoane au depus cereri pentru a îmbrăca uniforma militară în primele cinci luni ale anului 2023, cu 7% mai puține decât în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Apărării, citate miercuri de Spiegel. „În pofida unor eforturi considerabile, tendința de scădere a numărului de solicitări continuă și în 2023”, a precizat revista. „Scăderea continuă a numărului de candidaturi va face probabil dificilă menținerea calității ridicate actuale a selecției personalului”, a mai scris aceasta.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Această lipsă de atractivitate pentru armată și, prin urmare, scăderea numărului de candidați, survine în ciuda atenției publice sporite acordate armatei de la începutul războiului din Ucraina. În timpul unei vizite la centrul de carieră al Bundeswehr-ului din Stuttgart, miercuri, Boris Pistorius (SPD, Socialiștii și Democrații) a subliniat importanța atragerii și formării personalului.

„În ultimele luni, am abordat deja subiectul personalului în special, deoarece acesta ar trebui plasat la același nivel cu subiectul achizițiilor în ceea ce privește prioritățile”, a declarat social-democratul, care și-a preluat funcția în ianuarie. Armata germană operează șase centre de carieră militară în întreaga țară, a căror misiune este de a recruta personal. Aceasta prin publicarea posturilor vacante din Bundeswehr și prin încercarea de a atrage interesul, în special al tinerilor.

Plasarea armatei „în centrul societății”

Boris Pistorius a lăudat munca depusă de aceste centre, afirmând că ele contribuie la plasarea armatei „în centrul societății”. Centrul din Stuttgart, de exemplu, a organizat aproximativ 300 de evenimente în ultimul an. Cu toate acestea, ministrul a declarat că urmărirea rapidă și eficientă a unui potențial candidat care și-a exprimat interesul pentru armată a rămas o „piedică”.

„Odată ce candidații încep să manifeste interes pentru Bundeswehr, după ce au vorbit cu cineva la un târg de locuri de muncă, la o vizită la școală (…) cât timp durează până când intră în contact (cu armata), până la un prim interviu de consultare? Aceasta este faza crucială, în care nu avem voie să greșim”, a declarat Pistorius.

Din cauza deficitului de personal care pare să afecteze întreaga economie din Germania, tinerii au o gamă largă de opțiuni de carieră, a continuat el, iar sectorul „care nu este suficient de rapid, pierde”. În ultimii ani, Bundeswehr a investit resurse considerabile în atragerea de noi recruți. În 2020, armata germană a cheltuit aproape 34 de milioane de euro pentru recrutare, inclusiv pentru publicitate, târguri de locuri de muncă și alte evenimente, precum și pentru marketingul destinat în mod special tinerilor, de exemplu, prin intermediul unui canal YouTube.