News

Războiul dintre Hamas și Israel, oglinda diviziunilor din Occident. Rusia și China zâmbesc cu superioritate

Occidentul, acuzat de dublu standard în războiul dintre Israel și Hamas. Furia țărilor arabe și criticile „sudului global”
20.10.2023 | 13:40
Razboiul dintre Hamas si Israel oglinda diviziunilor din Occident Rusia si China zambesc cu superioritate
Sprijinind deplin Israelul, țările Occidentale, în frunte cu SUA, și-au atras critici mondiale și solidaritate cu cauza palestiniană / Foto: colaj, Hepta
ADVERTISEMENT

Prin sprijinul total acordat Israelului în războiul său împotriva Hamas, Occidentul a stârnit furia statelor arabe și a multor țări din sud care s-au alăturat cauzei palestiniene. Dar dincolo de această linie de falie tradițională, diviziunile cresc acum și în interiorul lumii occidentale, pe măsură ce situația umanitară din Gaza se deteriorează.

Războiul Israel-Hamas vine mănușă inamicilor Occidentului

Faptul că Occidentul se expune furiei țărilor arabe și a celor din sud, „sudul global”- des pomenit de Rusia pentru a invoca „lumea multipolară” – vine mănușă unor autocrați versați, în frunte cu Vladimir Putin.

ADVERTISEMENT

Conflictul dintre Israel și Hamas periclitează interesele SUA în orientul Mijlociu. Iar o Uniune Europeană căreia i-e frică și de umbra ei – și mai mare frică să nu-și piardă profiturile –  nu pare să conteze nici în această nouă criză internațională. În plus, ororile conflictului reizbucnit distrag atenția de la cele făcute de armata rusă în Ucraina.

Mingea în terenul lui Putin&comp

Toate acestea nu pot decât să aducă mingea în terenul retoricii lui Putin&comp: iată de ce sunt în stare SUA și aliații, numai de război, de stârnit cuiburi de viespi, de sacrificat copii pe altarul intereselor, în timp ce noi, noi, Rusia și China (plus narco-țările din America Latină și omul-rachetă Kim Jong-un) dorim pacea și nu ne-au ascultat, șamd.

ADVERTISEMENT

În plus, eliminarea Hamas fără „pagube colaterale” – expresie cinică care se traduce prin uciderea civililor – este o dilemă din care Israelului și aliaților le este imposibil să iasă.

Biden: „Putin și Hamas vor să anihileze democrațiile vecine”

Președintele Joe Biden s-a vrut clar. Prin desemnarea grupării tereoriste Hamas și a lui Vladimir Putin ca inamici ai „democrației”, Biden a jucat pe mândria Americii ca „far” al lumii, precum și pe interesele sale de securitate, în speranța de a crea un consens politic. „Hamas și Putin reprezintă amenințări diferite, dar au acest lucru în comun: amândoi vor să anihileze complet o democrație vecină”, a declarat președintele american, a doua zi după o deplasare la Tel Aviv, scrie Le Figaro.

ADVERTISEMENT

Iată de ce, începând de vineri, el va cere Congresului să finanțeze „urgent” ajutorul pentru Israel și Ucraina, „partenerii noștri esențiali”. Pentru al doilea său discurs adresat națiunii din Biroul Oval,  democratul în vârstă de 80 de ani nu s-a zgârcit cu emfaza.

„SUA, națiunea esențială”

Președintele – vrând să-și sublinieze determinarea în fața unui electorat care-i respinge vârsta înaintată – a amintit de vizita sa din februarie în Ucraina, prima de acest fel a unui șef de stat american într-o zonă de război care nu se află sub controlul propriei armate. „Când m-am plimbat prin Kiev cu președintele Zelenski, cu sirenele de raid aerian răsunând în depărtare, am simțit mai puternic ca niciodată ceea ce am crezut întotdeauna: America este un far pentru lume. Suntem națiunea esențială”, a afirmat el, împrumutând o frază de la fosta șefă a diplomației americane, Madeleine Albright.

ADVERTISEMENT

Dar Joe Biden, care candidează pentru un nou mandat, a mai spus că SUA ar fi mai sigure „pentru generații” dacă ar sprijini fără ezitare atât Israelul, cât și Ucraina. „Este o investiție inteligentă”, a spus el.

„Direcția pe care o dă America menține coeziunea întregii lumi. Alianțele SUA sunt cele care ne mențin pe noi, americanii, în siguranță”. „Nu putem lăsa politica meschină și furia să stea în calea responsabilităților noastre ca mare națiune”, a spus Joe Biden spre finalul discursului său.

Apelurile generale la unitate sunt o constantă în discursurile democraților, dar în acest caz președintele american s-a referit la o urgență politică. El trebuie să se confrunte cu un Congres paralizat, din cauza certurilor dintre adepții lui Donald Trump și republicanii moderați, care nu reușesc să formeze o majoritate coerentă în Camera Reprezentanților.

70 de miliarde pentru Israel și Ucraina

Potrivit New York Times, Joe Biden va cere Congresului 10 miliarde de dolari pentru asistență de securitate pentru Israel și 60 de miliarde pentru a continua să sprijine efortul de război din Ucraina.

Prin combinarea celor două, el pune presiune asupra Partidului Republican, o parte a acestuia fiind reticentă la a mai cheltui mai mult pentru Ucraina, în timp ce dreapta este unanimă în a cere un ajutor consolidat pentru Israel.

Dar Președintele american știe că timpul se scurge: dacă Congresul nu reușește să adopte un buget anual, Statele Unite se vor îndrepta spre un shutdown bugetar pe 17 noiembrie.

În brațele lui Netanyahu

Trebuia să fie o vizită istorică, cea a unui președinte american cu experiență politică, un specialist în probleme internaționale, capabil să discute cu ambele părți ale conflictului israeliano-palestinian. Dar când Joe Biden a coborât miercuri, 18 octombrie, din Air Force One și s-a trezit în brațele premierului israelian Benjamin Netanyahu, democratul nu a părut niciodată atât de departe de imaginea sa de „intermediar onest” în Orientul Mijlociu.

Joe Biden plănuise inițial să se întâlnească cu premierul israelian la Tel Aviv și apoi cu liderii arabi în Iordania. Însă, după atacul de marți seara asupra unui spital din Fâșia Gaza asediată, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a anulat întâlnirea programată între președintele american, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi și președintele palestinian Mahmoud Abbas.

O bilă neagră pentru Joe Biden și un semn al unei lipse clare de încredere în capacitatea Statelor Unite de a reduce nivelul de violență din Fâșia Gaza. În cele din urmă, președintele american a călătorit mai mult de 9.000 de kilometri pentru a se întâlni doar cu una dintre părțile implicate, ceea ce face ca Washingtonul să pară mai părtinitor decât a fost vreodată în istoria conflictului israeliano-palestinian.

Lumea arabă iese în stradă

„Când are loc acest tip de vizită, sunt necesare două lucruri (…) Dialogul și încrederea. Aceste două elemente au fost serios subminate de atacul de la spital (spitalul Al-Ahli din Gaza). Iar acest lucru a compromis serios capacitatea președintelui Biden de a se prezenta ca un mediator în această criză”, explică Philippe Turle, editorialist internațional la France 24.

Israelul a pus lovitura asupra spitalului Al-Ahli pe seama grupărilor armate palestiniene, Hamas și Jihadul Islamic. Dar, în absența unei anchete independente, afirmația armatei israeliene potrivit căreia explozia s-a datorat unei erori de lansare a unei rachete nu a reușit să potolească furia care se răspândește în lumea arabă.

Miercuri au izbucnit manifestații în Cisiordania, Iordania, Liban, Tunisia, Iran, Libia și Yemen. De asemenea, numeroase mitinguri au avut loc în fața ambasadelor marilor puteri occidentale, printre care Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Sudul invocă „standardele duble” ale Occidentului

Criticate pentru că nu au reușit să apere principiile dreptului internațional în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, țările din Sud ripostează acum invocând „standardele duble” ale Occidentului și răspunsul său selectiv la potențiale crime de război.

Dacă războiul din Ucraina a scos la iveală liniile de fractură care traversează comunitatea internațională, ultimele episoade ale conflictului israeliano-palestinian le-au lărgit și mai mult, în special în ceea ce privește puterile emergente din Asia, Africa și America Latină.

Iar această criză din Orientul Mijlociu nu dezbină doar Nordul și Sudul. Îi irită, de asemenea, pe unii dintre aliații europeni ai Washingtonului, care au lucrat neobosit de la invazia rusă în Ucraina pentru a construi un consens în jurul respectării dreptului internațional și a drepturilor omului.

La două zile după atacul terorist din 7 octombrie comis de Hamas, liderii a cinci mari națiuni occidentale – Statele Unite, Franța, Germania, Marea Britanie și Italia – au emis o declarație comună în care și-au exprimat „sprijinul ferm și unitar pentru statul Israel” și „condamnarea fără echivoc a grupării Hamas și a actelor sale îngrozitoare de terorism”. Lunga declarație menționează pe scurt „aspirațiile legitime ale poporului palestinian”, dar nu oferă detalii despre cum ar putea fi realizate acestea.

Trei tipuri de reacții internaționale

O declarație foarte diferită de cea a Africii de Sud, de exemplu, care a transmis în ziua atacului, fără a numi Hamas, cerând „încetarea imediată a violenței, reținere și pace între Israel și Palestina”.

În general, în ultimele săptămâni, în urma atacului Hamas și a ofensivei israeliene asupra Fâșiei Gaza, au apărut trei tipuri de reacții: țări care sprijină ferm Israelul, țări care solicită o încetare a focului și, în cele din urmă, țări care sprijină Hamas.

„Nu există nicio îndoială că această criză accentuează diviziunile, deoarece întărește viziunea Sudului asupra standardelor duble ale Occidentului”, spune Michel Duclos, fost ambasador al Franței în Siria și consilier special al Institutului Montaigne din Paris.

„Din punctul de vedere al Sudului, interesele economice și geostrategice au accentuat diferențele de opinie cu privire la războiul din Ucraina. Dar prăpastia care s-a adâncit în legătură cu chestiunea israeliano-palestiniană este alimentată și de elemente emoționale”, consideră el.

Pentru țările din Sud, „există o formă de ipocrizie din partea Occidentului, care acordă prioritate nu atât intereselor sale, cât propriilor sentimente. Occidentul are sentimente speciale față de Israel, față de interesele israeliene și față de durerea israeliană. În țările din Sud, acest lucru este văzut ca o emoție selectivă și reguli de joc selective”.

Veto-ul șocant al SUA la ONU

„Întrebarea nu este dacă Sudul este unit și dacă are o poziție unică – acest lucru este puțin probabil în aceste circumstanțe”, spune Sarang Shidore, director al programului Sud la Quincy Institute for Responsible Statecraft, cu sediul la Washington DC. „Întrebarea este dacă există suficiente țări din Sud care să fie animate de această problemă și să fie actori importanți. Sunt ele pregătite să reacționeze și să își facă cunoscute opiniile? Răspunsul la aceste două întrebări este da”, conchide expertul.

Potrivit lui Sarang Shidore, natura reacției țărilor din Sud va depinde de modul în care va evolua situația din Fâșia Gaza. În cazul în care situația umanitară se va deteriora în continuare, unele țări ar putea solicita un vot în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, în timp ce Consiliul de Securitate se dovedește incapabil să ajungă la o poziție comună.

Miercuri, în timp ce Biden le spunea jurnaliștilor de la Tel Aviv că a convins Israelul să permită un ajutor umanitar limitat în Fâșia Gaza, Statele Unite și-au opus veto-ul la o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONUe care cerea „pauze umanitare” pentru a permite intrarea ajutorului în enclava palestiniană.

Rezoluția, susținută de Brazilia, a condamnat violența împotriva tuturor civililor, inclusiv „atacurile teroriste odioase ale Hamas”. 12 țări membre ale Consiliului de Securitate, format din 15 membri, au votat în favoarea rezoluției. Rusia și Marea Britanie s-au abținut. SUA, unul dintre cei cinci membri permanenți, au votat împotrivă, ceea ce este suficient pentru a respinge orice rezoluție. Ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a criticat textul pentru că nu menționează dreptul Israelului de a se apăra.

Acesta este al doilea proiect de rezoluție care eșuează la ONU de la începutul conflictului dintre Israel și Hamas. Luni, Consiliul de Securitate a respins un text redactat de Rusia, care cerea o „încetare imediată a focului”, accesul umanitar „neîngrădit” în Gaza și condamnarea „tuturor” uciderilor de civili, israelieni și palestinieni.

Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Japonia au votat împotriva rezoluției rusești. La vremea respectivă, Linda Thomas-Greenfield a criticat Moscova pentru că nu a menționat Hamas în proiectul de text.

„Obligația de a răspunde” a Israelului

Semantica este o chestiune serioasă la ONU și nu doar omiterea Hamas a făcut din rezoluția rusă un text născut mort, ci și menționarea termenului de „încetare a focului”.

La scurt timp după ce Israelul a început să bombardeze Fâșia Gaza săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a trimis o directivă prin care îi avertizează pe diplomații americani să nu folosească trei expresii specifice:  „dezescaladare/încetare a focului”, „încetarea violenței/ vărsare de sânge” și „restabilirea calmului”.

Washingtonul și-a schimbat, de asemenea, angajamentul față de „dreptul la replică” al Israelului, transformându-l în ultimele zile în „obligația de a răspunde”.

După veto-ul american de miercuri, ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun, a acuzat SUA că i-au făcut pe membrii Consiliului de Securitate să creadă că rezoluția ar putea fi adoptată, în condițiile în care aceștia nu și-au exprimat nici o opoziție în timpul negocierilor. El a descris votul ca fiind „pur și simplu incredibil”.

Pe aceeași linie, Brazilia, membru fondator al blocului de economii emergente BRICS, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului de Securitate, a emis, de asemenea, o declarație furioasă în care regretă blocajul american.

„Brazilia consideră că este urgent ca comunitatea internațională să stabilească o încetare a focului și să reia procesul de pace”, a declarat Ministerul brazilian de Externe.

Diviziunile UE ies la iveală

Pentru prima dată de la atacul Hamas din 7 octombrie, Franța a rupt rândurile cu aliații săi occidentali din Consiliul de Securitate, votând în favoarea proiectului de rezoluție brazilian. Într-un comunicat de presă, Ministerul francez de Externe și-a exprimat „regretul” față de eșecul Consiliului de Securitate de a adopta un „text bun”, după cum a spus reprezentantul său la ONU, Nicolas de Rivière.

Marți, la un summit de urgență al UE, mai mulți lideri au avertizat că eșecul în apărarea drepturilor palestinienilor din Gaza expune statele occidentale la acuzații de ipocrizie. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost, de asemenea, aspru criticată pentru că nu a cerut în mod explicit Israelului să respecte dreptul internațional în războiul din Gaza în timpul unei călătorii în Israel, săptămâna trecută.

În special, premierul irlandez Leo Varadkar a declarat public că comentariile președintei executivului european „nu au fost echilibrate” și a insistat că aceasta „nu a vorbit în numele Irlandei”.

„Europenii încep să se îngrijoreze că sunt percepuți ca nefiind apărători ai dreptului internațional. Poziția de solidaritate fără rezerve a Ursulei von der Leyen cu Israelul a fost considerată unilaterală, făcându-i pe aceștia să piardă puterea de atracție în sud. Europa depinde mai mult de soft power decât Statele Unite, care se bazează adesea mai mult pe hard power, chiar dacă acest lucru se dovedește din ce în ce mai contraproductiv”, analizează Sarang Shidore.

Întrebarea este, totuși, cât timp va mai tolera Bruxelles-ul distrugerile repetate ale infrastructurii finanțate de UE în Gaza de către Israel. Cele 27 de state membre sunt de mult timp divizate pe această temă, dar dezbaterea a avut loc până acum în spatele ușilor închise.

Dacă UE decide să aducă această problemă pe scena publică și politică, ar primi, fără îndoială, un sprijin considerabil din partea țărilor din sud. În ceea ce privește Statele Unite, acestea ar putea să-și vadă influența în continuă scădere, în ambuscada Rusiei și mai ales a Chinei, două țări care doresc o nouă ordine mondială.

 

ADVERTISEMENT