Războiul Hamas-Israel agită singura regiune autonomă evreiască din lume. Birobidjan. „visul sionist”, creat de Stalin în Rusia

Războiul dintre Israel și Hamas rezonează în îndepărtata Regiune Autonomă Evreiască din Rusia, singura regiune de acest fel din lume. O declarație de susținere a poporului palestinian a stârnit o dezbatere aprinsă în Orientul Îndepărtat al Rusiei. Și pe bună dreptate: declarația provine de la Nabat, un organ de presă din Birobidjan, capitala acestei regiuni autonome evreiești.

„Libertate pentru poporul palestinian”

Războiul dintre Israel și Hamas a ajuns și în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde sprijinul pentru cauza palestiniană a fost publicat într-un ziar local în puțin cunoscuta Regiune Autonomă Evreiască din Rusia. Pentru unii dintre cititorii publicației online Nabat, cu sediul în Birobidjan – capitala acestei provincii unice din Orientul Îndepărtat al Rusiei, la granița cu China – aceasta este o contradicție inacceptabilă.

Reacțiile la postarea online, săptămâna trecută, a unui banner care proclama „Nu agresiunii armatei israeliene împotriva Fâșiei Gaza! Libertate pentru poporul palestinian”, au fost virulente.„Îndepărtați imediat acest banner sau noi – care ne-am născut în Birobidjan – vă vom face să plătiți”, amenința un mesaj. Sau: „Mai mulți foști membri ai forțelor speciale israeliene mă vor însoți pentru a vă arăta de ce este capabilă armata israeliană”. Sunt doar două exemple de amenințări primite de redacția acestui ziar, care se pretinde socialist.

„Primul cămin pentru poporul evreu”

„Ceea ce m-a surprins a fost că aceste mesaje erau pline de ură și deloc constructive”, a declarat pentru France 24 Vladimir Saharovski, redactor-șef al Nabat și membru al Dumei regionale. El a ținut să precizeze că poziția sa nu echivalează cu un sprijin pentru Hamas, mișcarea islamistă palestiniană responsabilă de atacurile din 7 octombrie pe teritoriul israelian.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Ziarul său, insistă el, „nu susține actele teroriștilor și ceea ce s-a întâmplat la 7 octombrie”. Vladimir Saharovski insistă asupra faptului că poziția sa este pur și simplu în conformitate cu preceptele președintelui rus, Vladimir Putin, „care a susținut că trebuie să ne gândim mai întâi la populațiile civile” și că, în calitate de publicație „socialist”, „trebuie să-i susținem în primul rând pe civili”.

Dar simplul fapt de a publica un astfel de banner, ilustrat de un desen cu un individ purtând un keffiyeh și fluturând steagul palestinian, cu degetele făcând semnul victoriei, poate părea incompatibil în cazul unuia dintre principalele (și rarele) ziare din Birobidjan.

Chiar dacă această regiune evreiască autonomă este descrisă în prezent ca fiind „un eșec și o absurditate istorică”, sau chiar ca un „Disneyland evreiesc” în care trăiește doar o minoritate infimă de evrei, rămâne faptul că a fost „primul cămin conceput pentru poporul evreu, cu mult înainte de crearea statului Israel”, subliniază Alessandro Vitale, specialist în istoria Rusiei la Universitatea din Milano, care a scris despre Birobidjan și a l-a vizitat în mai multe rânduri.

O regiune inventată de Stalin

Această provincie a fost inventată de la zero de Iosif Stalin în 1928. În parte, „tătucul popoarelor” a dorit să pună în practică „planul lui Lenin de a crea națiuni socialiste autonome pentru minoritățile etnice în cadrul Uniunii Sovietice, spre deosebire de statele burgheze”, subliniază Jeff Hawn, specialist în Rusia și consultant extern al New Lines Institute, un centru american de cercetare geopolitică.

Digisport.ro

FOTO A apărut nemachiată la TV și nu a fost ”iertată”: ”Dă-i în judecată că nu au editat imaginile”

Dar Stalin avea și o altă idee în minte când a propus ca evreii sovietici să se mute în această provincie de 36.271 km², puțin mai mică decât Olanda. El dorea să stabilească o prezență umană rusă în această regiune îndepărtată „pentru că se temea că chinezii, coreenii sau chiar rușii albi vor încerca să o preia”, explică Stephen Hall, specialist în politica rusă la Universitatea din Bath (Anglia).

Nemaivorbind de faptul că această politică de colonizare a rezolvat „problema evreilor care, în ochii unor lideri sovietici, inclusiv Stalin, erau suspectați că nu erau suficient de loiali noului regim communist”, adaugă Hall.

Era, de asemenea, o modalitate de a le oferi o alternativă la planul sionist de a se stabili în Palestina. O soluție avantajoasă pentru ambele părți? Mai puțin pentru evrei „Ideea era de a o transforma într-o provincie agricolă, dar evreii care mergeau acolo nu aveau de multe ori nici o pregătire, iar pământul din regiune nu se preta decât într-o proporție mica agriculturii”, subliniază Jeff Hawn. Relieful și clima neprimitoare erau completate de zone mlăștinoase, infestate cu țânțari.

Salutări de la Albert Einstein

Inițial, o parte a lumii evreiești a fost entuziasmată de acest proiect al „Sionului Siberian”. Asociații americane precum Comitetul American Birobidjan – al cărui președinte de onoare era Albert Einstein – „au contribuit financiar în mod semnificativ la crearea acestei regiuni”, spune Alessandro Vitale într-unul dintre articolele sale despre istoria acestei provincii semiautonome.

Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, această utopie părea a fi o oază de pace pentru evreii europeni, și „se estimează că în 1948, populația evreiască a atins apogeul și reprezenta aproape 25% din locuitorii regiunii (alături de rușii ortodocși, chinezi și coreeni)”, explică Stephen Hall.

Dar sfârșitul domniei lui Stalin, marcat de un antisemitism virulent, a marcat începutul declinului prezenței evreiești în Birobidjan. O parte dintre locuitorii provinciei au fost victimele epurării organizate în cadrul „complotului halatelor albe”, o operațiune inventată de propaganda stalinistă în 1952, în care erau implicați medici, aproape toți evrei, care ar fi încercat să asasineze oficiali sovietici.

Epurările și exodul evreilor

În urma acestei operațiuni, Iosif Stalin a declarat că „fiecare sionist este un agent al serviciilor secrete americane”. A fost o experiență traumatizantă pentru evreii sovietici care, de atunci încolo, au căutat să părăsească URSS în loc să se stabilească într-una dintre cele mai îndepărtate regiuni ale Uniunii pentru a urma o utopie agrară.

Iar sfârșitul regimului sovietic, în 1991, nu a făcut decât să accelereze această mișcare. „Mulți evrei din regiune au emigrat în Israel în anii 1990”, subliniază Vladimir Saharovski, redactorul-șef al revistei Nabat. Plecările au fost masive astfel că această minoritate a devenit și mai minoritară.

Pentru unii, printre care Jeff Hawn și Vladimir Saharovski, evreii reprezintă acum doar 0,5 sau 0,7% din cei 170.000 de locuitori ai regiunii, în timp ce cei mai optimiști, precum Alessandro Vitale, estimează că până la 2% din populație se declară încă evrei. În plus, mai există o singură sinagogă.

Toți sunt de acord că această regiune este doar în aparență evreiască sau autonomă. Principala originalitate a regiunii Birobidjan „constă în faptul că există două limbi oficiale, rusă și idiș”, subliniază Jeff Hawn. Este puțin și mult în același timp. „Regiunea autonomă evreiască rusă rămâne principalul centru mondial de conservare și promovare a culturii idiș”, spune Alessandro Vitale.

„O relație complicată cu Israelul”

Numele străzilor sunt încă scrise în idiș, există biblioteci idiș, iar la școală „copiii, evrei sau nu, au lecții despre istoria idișului”, scrie acest specialist. De asemenea, unul dintre ultimele cotidiene în idiș, Birobidzhaner Shtern, este publicat acolo încă din 1930.

O altă caracteristică specială este „coexistența pașnică între diferitele grupuri etnice și religii , în special între evrei și musulmani, care s-au stabilit acolo în număr tot mai mare din 2008”, spune Alessandro Vitale. Un exemplu de coexistență pașnică „care riscă să fie subminată de actuala recrudescență a violenței în Orientul Mijlociu” se teme acest specialist.

Dar asta nu înseamnă că toți evreii din Birobidjan sunt susținători necondiționați ai Israelului. Departe de asta. „Există o relație complicată cu Israelul și există o tradiție antisionistă în această provincie”, spune Vladimir Saharovski. Aceste tensiuni pot fi explicate parțial și prin faptul că statul evreu „a privit întotdeauna această provincie cu suspiciune, ca și cum ar fi fost un concurrent”, rezumă Alessandro Vitale.

Războiul dintre Israel și Hamas a reaprins vechile resentimente. În ultimul său editorial despre conflict, ziarul Nabat a afirmat că cei care îi critică poziția sunt aceiași oameni care „au schimbat visele din Orientul Îndepărtat cu cele din Orientul Mijlociu în căutarea paradisului”. „Majoritatea mesajelor de ură pe care le primim provin de la evrei care trăiesc în Israel, dar care au origini aici”, a declarat Vladimir Saharovski.