Reapariția pedepsei cu moartea în Israel? Extrema dreaptă pregătește funia pentru oricine e considerat „terorist”

După atacul grupării islamiste Hamas, politicienii israelieni vor un proiect de lege cu care să împuternicească tribunalele militare să execute palestinieni. Proiectul de lege ar impune, de asemenea, pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru terorism în instanțele israeliene. Familiile ostaticilor care au fost răpiți de Hamas la 7 octombrie  numesc acest demers teatru politic.

Resurecția pedepsei cu moartea

O audiere a Comisiei de Securitate Națională din Knesset (parlamentul israelian) din această săptămână a generat mari tensiuni, când membrii familiilor ostaticilor răpiți de Hamas la 7 octombrie s-au confruntat cu aripa dură a coaliției de extremă dreapta a coaliției guvernamentale a premierului Benjamin Netanyahu. Scandalul a fost provocat de un proiect de lege pe care membrii de dreapta ai coaliției încearcă de mult timp să îl adopte și care ar permite Israelului să execute mai ușor executarea palestinienilor pe teritoriul statului evreu.

Resurecția pedepsei cu moartea este un obiectiv de lungă durată al politicienilor israelieni de extremă-dreapta din trecut și din prezent, ale căror eforturi s-au intensificat la începutul acestui an odată cu introducerea unui proiect de lege care ar impune pedeapsa cu moartea pentru palestinienii găsiți vinovați de terorism în instanțele israeliene.

Proiectul de lege, care a obținut aprobarea preliminară din partea guvernului lui Netanyahu, definește terorismul ca fiind „scopul de a dăuna statului Israel și renașterii poporului evreu în patria sa”. Definiția creează o discriminare lipsită de ambiguitate și este menită în mod explicit să clarifice faptul că pedeapsa cu moartea se va aplica numai palestinienilor care ucid evrei israelieni, și nu invers.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Statul evreu a abolit pedeapsa cu moartea în 1954

În timp ce Israel a abolit pedeapsa capitală din 1954, legislația propusă ar face ca pedeapsa cu moartea să fie obligatorie în unele cazuri. Proiectul de lege invalidează mai multe garanții procedurale care există în prezent în instanțele militare israeliene, care au jurisdicție asupra rezidenților palestinieni din teritoriile ocupate și care pot deja impune pedeapsa cu moartea – deși, până în prezent, nici una dintre puținele condamnări pronunțate nu a fost executată.

După ocuparea teritoriilor palestiniene în 1967, Israelul a declarat că tribunalele militare pe care le înființase acolo puteau impune pedeapsa cu moartea. De atunci, însă, politica fiecărui guvern succesiv a fost de a o evita. În spatele acestei politici s-au aflat două surse principale de reținere: în primul rând, opinia oficialilor din domeniul securității că execuțiile nu ar avea niciun efect de descurajare și ar putea duce la o escaladare a violenței și, în al doilea rând, teama că impunerea și executarea pedepsei cu moartea ar afecta reputația internațională a Israelului.

În urma atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, politicienii israelieni de dreapta au prezentat proiectul de lege ca pe un mijloc de a executa palestinienii deținuți pentru rolul lor în atac și de a consacra dreptul Israelului de a executa persoanele care vor comite atacuri viitoare.

„Terorismul” pentru a justifica suprimarea

În același timp, membrii familiilor ostaticilor răpiți din kibuțuri din sudul Israelului au condamnat inițiativa ca fiind un teatru politic, menit doar să obțină puncte, dar în același timp un teatru politic care i-ar înfuria pe teroriștii Hamas care controlează soarta ostaticilor. Dezbaterea asupra proiectului de lege a avut loc pe fondul negocierilor israeliene cu Hamas cu privire la eliberarea prizonierilor din Gaza în schimbul palestinienilor care sunt închiși pe teritoriul statului evreu. Cele două părți au ajuns miercuri la un acord, care include o încetare temporară a focului și un schimb de prizonieri /ostatici.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Având în vedere definiția largă a terorismului adoptată de politicienii și comandanții militari israelieni, proiectul de lege ar putea avea consecințe de anvergură. Israelul a folosit terorismul ca justificare pentru campanii de suprimare de mare amploare, inclusiv pentru a cataloga drept „teroriști” mai multe organizații ale societății civile palestiniene, în ciuda eșecurilor repetate de a demonstra că acuzațiile au vreo bază.

„Aceasta este o altă escaladare politică spre moarte, violență și haos din partea guvernului israelian de extremă-dreapta”, a declarat Raed Jarrar, director de advocacy la organizația pentru drepturile omului DAWN, pentru The Intercept. „Au condamnat la moarte mii de palestinieni în Fâșia Gaza fără un proces echitabil, aruncând bombe asupra caselor lor. Au ucis sute de persoane în Cisiordania fără un proces echitabil, împușcându-i pe străzi. Acum vor adăuga și mai multe modalități de a ucide palestinieni, din nou”.

Familiile ostaticilor Hamas îi critică pe parlamentari

În luna martie, Knesset a aprobat o versiune preliminară a proiectului de lege, care necesită încă trei runde de vot înainte de a deveni lege. Luni, Comisia pentru securitate națională a luat în discuție proiectul de lege pentru o audiere și s-a lovit de o opoziție furibundă din partea familiilor care au susținut că proiectul nu ar face decât să pună în pericol viețile membrilor familiilor lor ținuți ostatici de Hamas. În timpul audierii, au izbucnit altercații între politicieni și familiile nemulțumite.

Gil Dickmann, a cărui verișoară Carmel Gat a fost luată ostatică de Hamas, a pledat în fața comisiei pentru suspendarea proiectului de lege. „V-am cerut deja săptămâna trecută și v-am implorat să vă opriți. V-am implorat să nu trageți foloase de pe urma noastră și a suferinței noastre”, a spus el. „Vă rog să nu faceți acum o audiere cu privire la spânzurătoare, la pedeapsa cu moartea. Nu atunci când viețile celor dragi nouă sunt în joc, nu atunci când sabia este la gâtul lor. Sunt aici în numele lui Carmel și pentru ca ea să rămână în viață. Vă rog, alegeți viața și asigurați-vă că (ostaticii) se întorc acasă vii și nevătămați”.

După audiere, Itamar-Ben Gvir, politicianul de extremă dreapta care conduce partidul Puterea Evreiască, l-a îmbrățișat pe Dickman într-o ședință foto menită să ilustreze sprijinul său pentru familii. Ca răspuns, Dickmann a postat online: „Ți-am spus, nu mă îmbrățișa, dar tu m-ai îmbrățișat oricum. Ți-am spus, nu-i pune în pericol pe cei dragi nouă, dar tu i-ai pus în pericol oricum. Totul pentru o poză: Itamar Ben Gvir, tu nu ai limite. Toată lumea vede că faci un circ din sângele familiilor noastre. Nu e prea târziu. Oprește-te”.

Excepția Adolf  Eichman

Legislația propusă ar elimina o cerință existentă în tribunalele militare israeliene conform căreia doar un panel de trei persoane (cu gradul de cel puțin  locotenent-colonel), poate pronunța o sentință de condamnare la moarte a palestinienilor judecați (nu s-a aplicat până acum). Permițând unui personal militar de rang inferior să pronunțe astfel de sentințe, ar exista potențialul de a pune decizia de viață sau de moarte în mâinile unor militari mai radicalizați.

În cadrul armatei israeliene, radicalizarea politică tinde să urmeze o relație inversă cu gradul militar – o dinamică nu foarte diferită de cea a armatei americane. De asemenea, legea ar elimina puterea șefului Statului Major al armatei de a comuta pedepsele cu moartea, lucru care s-a întâmplat de mai multe ori în scurta istorie a Israelului. Condamnarea la moarte exista însă în unele cazuri (pentru crime de război, trădare în timp de război, pentru criminali naziști capturați) dar nu a mai fost aplicată după anul 1962, odată cu execuția criminalului de război nazist Adolf Eichmann.

La începutul acestui an, experții Națiunilor Unite au condamnat această inițiativă legislativă. Contrar justificării oferite de politicienii israelieni de dreapta, care susțin că ea va servi drept factor de descurajare, experții au declarat că procedura execuțiilor în teritoriile ocupate nu va face decât să alimenteze ostilitățile și să afecteze eforturile de pace în curs de desfășurare.

„Sunt gata să fiu călăul”

De ani de zile, politicieni de dreapta, precum ministrul israelian de finanțe Bezalel Smotrich, au făcut comentarii incendiare despre pedeapsa cu moartea, alimentând baza lor hiper radicalizată. În 2015, la intrarea în Knesset, Smotrich – care acum supraveghează părți din vastul aparat de securitate israelian care ocupă Cisiordania – a declarat unui prezentator de știri că este pregătit să efectueze el însuși execuții.

„Sunt dispus să fiu cel care execută o sentință. Va fi dificil pentru mine. Nu este ușor. Dar dacă aceasta este decizia corectă, dacă aceasta este ceea ce este corect pentru poporul israelian și pentru statul Israel și dacă trece toate procedurile judiciare, sunt cu siguranță pregătit să fiu eu cel care o va pune în aplicare”, a declarat Smotrich.

Declarația acestuia a fost făcută în contextul în care în Knesset se încearcă adoptarea unui proiect de lege privind execuțiile. „Sunteți pregătit să fiți călăul?”, a întrebat neîncrezător prezentatorul de știri. Smotrich a răspuns: „Sunt pregătit să fiu cel care execută o sentință potrivită și dreaptă”.