Reportaj din Parcul Văcărești. Cum arată viitorul pentru delta din centrul Capitalei: „Își va pierde caracteristicile de zonă umedă dacă nu se intervine”

Cunoscut pentru peisajele lacustre și speciile care și-au găsit un refugiu aici, Parcul Văcărești, cu delta sa, devine tot mai popular pentru bucureșteni, fie că vin pentru plimbări cu bicicleta, fie pentru observarea și fotografierea păsărilor.

Cum s-a format o deltă chiar în mijlocul orașului

Totuși, ce este mai exact Parcul Văcărești? Am putea spune că e povestea uneia dintre puținele victorii ale naturii într-una în București – lucru deloc neglijabil pentru una din cele mai poluate și betonate capitale din Uniunea Europeană. Cu o suprafață de peste 180 de hectare, parcul nou înființat e mai mare decât parcurile Carol, IOR și Circului la un loc. Pentru a afla mai multe, zilele trecute i-am însoțit pe membrii Asociației Parcul Natural Văcărești, alături un grup de studenți veniți din SUA pentru a aduna date și observații despre parc. Am vorbit cu această ocazie cu Dan Bărbulescu, președintele executiv al asociației, despre istoria, nevoile și viitorul parcului.

Acum doar câteva decenii, aici era un cartier de case răsfirate la marginea capitalei. Dar, începând cu anii ‘80, locuitorii sunt expropriați și încep lucrările la viitorul lac de acumulare Văcărești – un lac uriaș menit alimentării cu apă, antrenamentului pentru canotaj și agrementului. Planul era ca alimentarea să fie făcută cu apă din Argeș de la 30 km distanță, dar odată cu Revoluția din ‘89 proiectul a fost abandonat. De atunci, natura a recucerit acest spațiu, transformându-l puțin câte puțin în ce vedem astăzi. Venind pe la intrarea de pe Splaiul Unirii, dai de poteca care se suprapune parțial chiar cu strada în jurul cărora înainte erau case – o porțiune păstrează în continuare piatra de râu cu care era pavat drumul. În stânga și-n dreapta vezi rămășițele abandonate din beton ale vechiului proiect.

„Natura a recolonizat acest loc, dar a avut și câteva avantaje. De exemplu, lacul se află în albia minoră a Dâmboviței, iar pânza freatică fiind foarte sus, aceste lacuri s-au putut alimenta mult mai ușor. Pe de altă parte, a fost și avantajul protecției legale: fiind în regim hidro, nu s-a putut construi peste, altfel aici ar fi fost probabil cartier de blocuri sau chiar raliu, cum s-a și propus printre altele. Însă, chiar și înainte, încă din vremuri istorice, zona era similară din punct de vedere al peisajului, o zonă umedă cu bălți, stufăriș și animale specifice zonei. După transformările suferite în anii ‘80, putem spune că viața aici a revenit la un normal urmând tiparul genetic existent”, spune Dan Bărbulescu pentru FANATIK.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

De aceea, acum mai bine de 10 ani se forma Asociația Parcul Natural Văcărești care avea ca misiune protejarea acestei insule de biodiversitate. Printr-o campanie eficientă de comunicare și promovarea dosarului către autoritățile publice, aceasta a reușit să transforme parcul într-o arie naturală protejată – singura situată în mediul urban din țară – și administrată în prezent de Primăria București prin Administrația Parcului Natural Văcărești în colaborare cu Asociația.

„În general, în orice oraș, parcurile sunt create de primărie. Aici, în schimb, a fost ceva diferit: parcul a fost rezultatul unei campanii civice sprijinite de oameni, de jos în sus. Noi ne bucurăm că există acest interes în creștere, mai ales că acum 10 ani era văzut ca o groapă de gunoi, dar acum nu vezi un ambalaj pe jos. Din fericire, beneficiază de pază și rangeri. Numai în ultimul an am avut mii de elevi doar în Săptămâna Altfel și Săptămâna Verde, iar acum ne ocupăm în continuare de facilitarea accesului în parc, de tururi, și de alte proiecte de conservare sau educație”, mai spune acesta.

Parcul Văcărești adăpostește cel puțin  5 specii protejate de păsări

Totuși, pe lângă istoria sa ieșită din comun, dacă e să ne întrebăm ce face Parcul Văcărești să fie atât de deosebit, trebuie să ne uităm în special la partea de faună. „Au fost observate 187 de specii de păsări în Parcul Văcărești, mai mult de jumătate din cât are Delta Dunării, 320. Înțelegem mai bine ce înseamnă acest lucru dacă luăm în considerare diferența uriașă dintre cele două zone. Avem chiar 5 specii de păsări aflate pe lista roșie – adică specii periclitate – care au văzute în interiorul parcului. În perioada de migrație, acestea găsesc aici un loc de refugiu și hrănire – azi sunt chiar păsări care vin sudul Africii – de aceea nevoia de a proteja această zonă. Pe lângă asta, aici trăiesc și amfibieni, vulpi, bizami, arici, reptile, șerpi și tot felul de specii de insecte – colegii mei au identificat până acum 30 de specii de fluturi”, spune preşedintele.

Pentru observarea păsărilor, vizitatorii au la dispoziție foișoarele din jurul bălților, unele dintre ele fiind destul de înalte pentru a avea și o imagine de ansamblu a parcului, dar și panourile de informare pentru fiecare zonă în parte. Celelalte animale pot fi mai greu de găsit, dar atât pe pagina administrației, cât și a asociației de pe Facebook, pot fi văzute poze și filmări cu vulpi, vidre și alte specii.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Parcul a fost loc de documentare în acea zi pentru un grup de studenți ai Worcester Polytechnic Institute din SUA. Dintre aceștia, Jan Anthony, masterand, a povestit mai multe despre scopul vizitei.

„Universitatea noastră trimite studenți în jurul lumii pentru diferite proiecte, inclusiv de cercetare, iar proiectul nostru este să ajutăm Asociația Parcul Văcărești prin promovarea iNaturalist în acest loc. Atât ca o formă atât de informare a cetățenilor din București despre biodiversitate, dar și pentru a aduna comunitatea în jurul acestui parc. iNaturalist este o aplicație citizen science unde oricine, indiferent de cunoștințele în biologie, poate contribui. Oricine poate face poze animalelor sau plantelor din zonă și să le încarce în baza de date științifice a aplicației, pentru a ajuta oamenii să înțeleagă mai bine natura. Totodată, aduce laolaltă și informații foarte valoroase care pot fi folosite de oamenii de știință din jurul lumii ” , explică Jan Anthony.

Parcul are nevoie de intervenții urgente de conservare

Parcul face acum parte din patrimoniul natural național, beneficiază de protecție legală sporită, Primăria București finanțează paza și întreținerea lui, iar tot mai mulți oameni îi trec pragul. Toate acestea reprezintă mulți pași înspre mai bine față de acum 10-15 ani, dar este oare îndeajuns? Putem să lăsăm natura să-și vadă de treabă și doar s-o protejăm? Răspunsul lui Dan Bărbulescu este că nu, cu atât mai mult în contextul schimbărilor climatice. Acesta spune că pentru conservarea parcului natural în această formă e nevoie de intervenția omului.

„Văzând alte proiecte similare din alte orașe din Europa, dacă îl lăsăm așa cum e acum, își va pierde în următorii ani caracteristicile de zonă umedă. Bălțile pe care le vedem primăvara pline cu apa, vor dispărea treptat pentru că vor fi colonizate de stuf pentru că asta e evoluția normală a naturii. La fel ca în Delta Dunării, dacă o lași așa se va colmata, nu o să mai aibă peisajele din prezent, iar vegetația s-ar extinde”, spune acesta.

,,Dacă dispar bălțile, va dispărea cu ele tot bagajul de specii și habitate care depind de ele (păsări de apă, reptile, amfibieni, floră specifică) și un peisaj cu o valoare estetică –  pentru că, da, și partea estetică e un element important și trebuie să menținem acest mix de peisaje pe care le vedem. De aceea credem că e important să fie inclusă menținerea acestui profil de zonă umedă în planul de management al parcului”, continuă președintele executiv al asociației.

Ce ar trebui făcut mai exact? Acesta dă exemple precum tăierea stufului, lărgirea malurilor ori adâncirea bălților, dar spune că trebuie avute în vedere și intervenții mai complexe. Intervenții precum aducerea apei în interiorul parcului sau conexiuni care să facă apa să curgă dintr-o zonă în alta, astfel încât să țină fluxul vieții în mișcare.  Nu avem o estimare exact a costurilor, însă acestea ar putea să se ridice la câteva milioane de euro. Având în vedere însă că primăriile din capitală cheltuiesc peste 800 de milioane de euro pe an pentru întreținerea spațiilor verzi din prezent, suma pare minusculă prin comparație. Iar, cu fiecare an de întârziere, costul unor astfel de intervenții ar deveni și mai mare.

„Acum câțiva ani, suprafața ocupată de bălți era mult mai mare, se poate vedea cu ochiul liber cât de urgentă este intervenția. În septembrie vom demara un proiect de reconstrucție ecologică a unor bălți temporare de mică adâncime care s-au pierdut din cauza secetei. Dezvoltând această salbă de bălți temporare și făcându-le viabile, creștem și stabilizăm populații importante de faună afectate mai puternic în ultima perioada de restrângerea precipitațiilor și creșterea temperaturilor”, completează Dan Bărbulescu.

„O altă intervenție importantă este dezvoltarea și aplicarea unor soluții verzi. Noi avem în plan și sper să reușim alături de Administrația Parcului să implementăm un proiect pilot prin care să captăm apa de ploaie din zonele exterioare parcului, să o filtrăm natural și pe urmă să o revărsăm în parc în zonele în care e nevoie”, mai spune el.

Un alt aspect foarte important în managementul parcului este conectarea acestuia cu alte zone verzi aflate în proximitate. Lucru mai puțin cunoscut publicului: vidrele folosesc râul Dâmbovița pentru a ajunge în Parcul Văcărești. „Parcul e un spațiu de refugiu pentru ele și sperăm că în continuare este și zonă de vizuină pentru pui. Vidra e un animal nocturn, migrează și pe distanțe mici – noi am găsit urme de vidre inclusiv la podul de la Timpuri Noi. Din păcate, numai în ultimii ani colegii mei au numărat trei vidre care au sfârșit sub roțile mașinilor. De aceea e nevoie de conectarea parcului prin traversări în siguranță și vegetație”, adaugă Dan Bărbulescu.

În cele din urmă, concluzia nu e una complicată: cu numai o fracțiune din bugetul local, putem să conservăm și să ne bucurăm în continuare de un parc natural urban unic la nivel național. Putem să măsurăm și câte persoane se bucură de acest spațiu verde, cât dioxid de carbon captează ori cât oxigen produce. Dincolo de acest calcul însă, Parcul Natural Văcărești ne dă prilejul să ne punem o întrebare mult mai relevantă pentru stilul nostru de viață și viitorul orașului: noi permitem naturii să trăiască în mijlocul nostru sau natura ne permite să trăim în mijlocul ei?