România ar putea intra în Schengen cu toată opoziția Austriei. Eugen Tomac (PMP): „Trebuie să cerem și despăgubiri”

Autoritățile de la București dau semne că adoptă o poziție mai dură față de Austria în ce privește opoziția acesteia față de intrarea României în Schengen, europarlamentarul Eugen Tomac (PMP) afirmând, într-o declarație pentru FANATIK, că guvernul de la București va deveni parte în procesul pe care el l-a inițiat deja la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Eugen Tomac are noi aliați

„E bine că le-a venit mintea la cap acum și o fac pentru 20 de milioane de români, nu pentru politicieni”, a afirmat Eugen Tomac. De altfel, acesta invitase Guvernul să i se alăture și să nu aștepte Consiliul Justiție – Afaceri Interne (JAI) din luna decembrie pentru un previzibil nou refuz al Austriei de a permite aderarea țării noastre la Schengen.

Demersul comun al puterii și opoziției la CJUE s-ar putea solda chiar cu despăgubiri pe care să le plătească Austria țării noastre pentru refuzul de a permite intrarea României în Schengen. Această eventualitate a fost invocată de către premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru publicația austriacă Der Standard. „Dacă cancelarul Nehammer îşi va exercita din nou, în mod nejustificat, dreptul de veto, eu, în calitate de prim-ministru, voi fi nevoit să contest decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiţie pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare”, a spus Ciolacu, potrivit News.ro.

Se pare însă că premierul nu va mai aștepta un nou vot negativ al Vienei și, în lipsă de alte soluții va deveni parte procesuală în acțiunea deja intentată. Legal, guvernul de la București ar fi putut să demareze o acțiune separată doar după un alt refuz, întrucât nu a declanșat un proces propriu la timp după refuzul inițial de la Consiliul JAI din decembrie 2022.

Digi24.ro

VIDEO. Mărturia unei sportive, despre antrenorul acuzat de proxenetism: „A intrat peste mine...”

„Tratatul spune că în două luni după decizie, aceasta poate fi contestată. Guvernul nu a făcut nimic, nu are altă pârghie decât să intervină în procesul pe care l-am deschis eu”, a comentat Tomac, care a inițiat acțiunea încă din 6 februarie 2023.

De altfel, schimbarea de strategie a autorităților de la București de la încercarea de a obține bunăvoința Austriei la o abordare mai dură față de Viena este susținută și de prim-vicepreședintele Rareș Bogdan care a spus că „în acest caz, singura şansă este ca România, oficial, să se alăture demersului unui cetăţean român, Eugen Tomac, şi să continue să susţină la CJUE această cauză”.

De ce s-a enervat Guvernul

Radicalizarea guvernului român survine după ce Ursula von der Leyen, în discursul său anual privind starea Uniunii Europene, s-a pronunțat pentru admiterea cât mai rapidă a Bulgariei și României în Schengen, însă ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a respins această solicitare spunând că nu are sens o extindere a zonei de liberă circulație. În condițiile în care șefa Comisiei Europene susține deschis intrarea celor două țări, acțiunea în justiție a României nu ar mai părea îndreptată împotriva UE ca atare, chiar dacă, formal, procesul lui Tomac are ca pârât Consiliului Uniunii Europene, forul în care România a fost blocată de Austria. În plus, refuzul categoric al lui Karner arată că eforturile părții române de a-i îndupleca pe austrieci nu au produs niciun efect

Prin acțiunea sa, Tomac cere CJUE să constate „că a fost un act ilegal decizia luată atunci întrucât este în contradicție totală cu tratatele Uniunii Europene care spune foarte clar că instituțiile europene și guvernele naționale trebuie să colaboreze în loialitate față de tratat, fără să blocheze funcționarea Uniunii pentru că ceea ce face Austria este un abuz”, potrivit spuselor europarlamentarului PMP.

Digisport.ro

Câți bani va încasa Simona Halep din partea ITIA, după ce a apărut motivarea deciziei TAS

Susținerea demersului său chiar de către Guvern deschide posibilitatea legală nu doar a admiterii României în Schengen prin decizie a instanței, ci și pentru acordarea de despăgubiri întrucât doar Executivul ar putea să stabilească cuantumul despăgubirilor care ar trebui cerute Austriei. Tomac a vorbit de o pagubă de 10 miliarde produsă de îngrădirea libertății de circulației a mărfurilor românești pe teritoriul UE.

Europarlamentarul a estimat la un an și jumătate – doi durata unui asemenea proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă o sentință ar putea fi dată în intervalul dintre începutul toamnei anului viitor și începutul anului 2025. Chiar dacă durata este destul de mare, procesul ar putea fi un mijloc de presiune suplimentar asupra Vienei de a renunța la opoziția față de extinderea spațiului Schengen, mai ales că o cedare înainte de pronunțarea instanței ar putea să o scutească de plata unor eventuale despăgubiri către România, dacă CJUE va da dreptate țării noastre.