Comisia Europeană (CE) este la un pas de a impune Poloniei o amendă de circa 70 de milioane de euro pentru o serie de probleme juridice interne care ar încălca dreptul european.
În ceea ce o privește, România pare că o ia pe urmele statului din centrul Europei. Guvernul de la București se plasează undeva la mijloc în chestiunea respectării supremației dreptului european în fața legislației naționale, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders pentru The Financial Times, citat de Mediafax.
Oficialul de la Bruxelles a anunțat că executivul european ar putea aplica sancțiuni României din cauza poziției ”permanente și persistente” a Curții Constituționale împotriva dreptului UE și împotriva supremației deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Printr-o hotărâre din primăvara lui 2021, apoi prin intermediul alteia din decembrie, Curtea Europeană de Justiţie a declarat că judecătorii din România ar trebui să pună legislaţia UE deasupra legislaţiei naţionale, inclusiv hotărârile Curţii Constituţionale naţionale, atunci când acestea încalcă regulile stabilite prin tratatul UE.
În replică, Curtea Constituţională a României a respins ideea în două rânduri, susţinând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislaţia românească.
Deciziile CCR au reflectat ceea ce au spus şi curţile constituţionale din Polonia şi Germania cu privire la supremaţia legislaţiei UE.
Pe de altă parte, în timp ce acţiunea în justiţie a Poloniei a fost declanşată de premierul ţării (care nu se dă înapoi în faţa nenumăratelor litigii juridice), Comisia stins conflictul cu Germania, după ce Berlinul a dat asigurări că susţine pe deplin supremaţia dreptului UE, relatează sursa citată.
”Am primit o reacția din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul constituției României. Așadar, nu este chiar răspunsul primit din partea guvernului german, fără nici o condiționalitate”, a declarat Reynders pentru Financial Times.
Dată fiind situația curentă, comisarul Reynders a precizat că ar putea iniţia o acţiune în justiţie împotriva României, având în vedere ”poziţia reală, permanentă şi persistentă a instanţei supreme din această ţară de a se poziționa împotriva dreptului european sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.
Publicația citată mai scrie că, deși nu se manifestă la fel de agresiv ca Polonia în ceea ce privește negarea supremației dreptului european, România ar putea să o urmeze și să fie amendată cu milioane de euro dacă refuză să respecte deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.
O cerere fundamentală a CE se referă la desființarea Secției Speciale (Secția de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ), care ”ar putea fi percepută drept un instrument de presiune și intimidare la adresa magistraților”, potrivit deciziei CJUE.
Reynders a mai adăugat că ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a promis că secția specială va fi desființată în contextul unei reforme mai largi, care mai trebuie aprobată de Parlament.
Conform aceluiași comisar, aceasta nu este decât o tactică de tergiversare pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari.
”În primul rând, trebuie să implementezi hotărârile CJUE în România, stop secției speciale. Apoi, dacă doriți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifica”, a mai spus comisarul pe justiție al Comisiei Europene.