Dacă pentru România a devenit misiune imposibilă să mai repatrieze condamnați fugiți din țară, lucrurile stau exact invers când autoritățile noastre sunt solicitate să returneze corupții altor state.
Așa s-a întâmplat și în cazul ghinionistului Cazim Dacaj, fost membru în Adunarea Parlamentară a Bosniei-Herțegovina, care a fost prins în România la mai bine de un an după ce fusese condamnat pentru infracțiuni de luare de mită în formă continuată.
Dacaj a primit trei ani de închisoare pentru că ar fi obținut avantaje materiale de la asociații cetățenești, pe care le-a ajutat să obțină granturi din fonduri publice.
”Autorităţile judiciare din Bosnia-Herţegovina au reţinut, faptul că în perioada 2015-2016 în localitatea Brcko, acţionând ca membru al Adunării Districtuale Brcko, cu intenţia de a obţine un profit injust pentru sine, a abuzat de poziţia sa şi a obţinut sponsorizări pentru organizaţii cetăţeneşti, pe nedrept, cerându-le acestora din urmă o parte din bani, obţinând astfel, ilegal, suma de aproximativ 133.000 BAM (65.000 de euro)”, se arată în dosarul bosniacului, consultat de FANATIK.
Fostul parlamentar a fost reținut de autoritățile române la punctul de frontieră Lunga, pe baza unui mandat de internațional de urmărire emis de Interpol Sarajevo. El a negat că ar fi venit în România pentru a se ascunde și a invocat faptul că-și vizita o rudă din Chichinda (Serbia), care lucrează la Jimbolia. El susține că urma să revină în aceeași zi la Brcko, în Bosnia.
Cazim Dacaj, care este născut în Serbia, le-a mai spus autorităților române că știe de condamnarea sa și că a păstrat în permanență legătura cu avocatul său, care a atacat sentința la Curtea Constituțională din Bosnia-Herțegovina.
Pe de altă parte, el le-a transmis judecătorilor că este ”de principiu de acord cu predarea sa voluntară în Bosnia Herțegovina, el neavând domicilii în altă țară, în Bosnia-Herțegovina având soția și doi copii”.
”La termenul de judecată din 07.10.2022 a fost audiată persoana extrădabilă Dacaj Cazim, care a optat pentru procedura simplificată şi voluntară a extrădării pasive, a arătat că renunţă la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apăra împotriva cererii de extrădare, că este de acord să fie extrădată către Bosnia Herţegovina, că nu renunţă la beneficiul conferit de regula specialităţii, declaraţia acestuia fiind consemnată în scris şi depusă la dosar, fiind totodată întocmit şi un proces-verbal în acest sens”, se mai arată în dosar.
Curtea de Apel Timișoara a hotărât, după doar câteva ședințe, că parlamentarul bosniac poate fi extrădat și a respins cererea acestuia de a fi lăsat în libertate până în momentul în care va fi predat autorităților din Bosnia-Herțegovina.
Judecătorii au ținut cont de faptul că infracțiunea pentru care Dacaj a fost condamnat este prevăzută și în legislația românească și, de asemenea, nu există niciun motiv de refuz al extrădării, mai ales că acesta nu a contestat procedura.
Sorin Oprescu sau Elena Udrea sunt două dintre cele mai cunoscute cazuri de condamnați fugari de anul acesta. Alte cazuri de persoane pentru care s-a emis mandat european de arestare sunt: Alina Bica, Daniel Dragomir, Dragoș Săvulescu, Mario Iorgulescu, Gabriel Popoviciu sau Prințul Paul.
Dintre aceștia, doar Udrea a fost adusă în țară și asta doar datorită faptului că fostul ministru nu a mai apucat să ajungă în Grecia, fiind reținută în Bulgaria, țară care a extrădat-o la cererea Ministerului Justiției din România.