România îşi modifică legile apărării pentru prima oară în 30 de ani. Liderul PSD Iulian Badea: “Scenariul unui război extins este posibil”

Contextul geopolitic schimbător, conflictele armate în curs şi tensiunile mocnite care ameninţă securitatea regională sunt motive care au determinat numeroase ţări din Europa să aducă modificări legislaţiei privind siguranţa naţională, de la reintroducerea parţială a serviciului militar până la noi reglementări în domeniul înzestrării şi pregătirii armatei.

“Noile modificări vor face distincţia între forțele de protecție și forțele armate”

România se înscrie şi ea printre ţările care iau măsuri de protejare a securităţii naţionale şi pentru prima oară în ultimii 30 de ani se are în vedere modificarea legilor apărării. În acest sens s-a dispus înființarea unui grup de lucru alcătuit din şase parlamentari din interiorul comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, care să studieze și să amendeze proiectele de lege cu incidența în domeniul apărării și al siguranței naționale.

Deputatul Iulian Badea, vicelider al PSD şi membru al acestei nou-înfiinţat grup, a declarat pentru FANATIK în ce constau noile modificări. “Alături de alți cinci colegi parlamentari din Comisia pentru Apărare și Siguranța Națională va trebui, la finalul câtorva săptămâni, să venim cu opinii, observații și propuneri care să îmbunătățească actuala lege a apărării care nu a mai fost actualizată de zeci de ani.

Noile modificări de act normativ vizează: măsuri suplimentare de protecție pentru cetățenii români din străinătate, iar mai curând accentul cade pe extragerea acestor comunități și nu imperativ pe alte tipuri de intervenții militare; extinderea activităţii Centrului Național de Comandă Militară – structură unica de comandă la nivelul țării aflat în subordinea CSAT; se va face distincția între forțele de protecție și forțele armate; posibilitatea militarizării operatorilor economici care au legătură indispensabilă cu resursele pentru apărare”, a declarat parlamentarul social-democrat, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Acesta a subliniat că, deşi se au în vedere aceste modificări legislative, în acest moment nu există discuții pentru introducerea unui serviciu militar obligatoriu în România, ci doar un program pe bază de voluntariat. “Rezerva operațională este îmbătrânită și avem nevoie de un astfel de program coerent pentru pregatirea populației pe baza de voluntariat”, a subliniat el.

“Ţările NATO îşi doresc o populaţie pregătită în faţa noilor provocări”

Cât priveşte Centrul Naţional de Comandă Militară, activitatea acestuia va fi extinsă până într-acolo încât în situaţii excepţionale, cum ar fi cele de război, acesta va fi transformat într-o structură unificată la nivelul întregii țări. Pe timp de pace, Centrul se va afla sub autoritatea șefului Statului Major al Apărării și îşi va asuma o activitate mai restrânsă.

Întrebat în ce măsură vor afecta aceste modificări viaţa de zi cu zi a românilor, deputatul Iulian Badea ne-a declarat: “Țările NATO își doresc o populație pregătită în fața noilor provocări de securitate.

Încă de la începutul războiul în Ucraina ne-am dorit creșterea profilului și rolului României în NATO și în Uniunea Europeană prin politicile publice și măsurile de sprijin legiferate. Este un imperativ atât alinierea la directivele Uniunii Europene, cat și la spațiul politico-militar al alianței nord atlantice.Viața de zi cu zi a românilor nu va fi afectată. Cu toate ca scenariul unui război extins este posibil, aceasta ipoteza de lucru rămâne improbabilă în viitorul apropiat”, a mai spus viceliderul PSD, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

Săptămâna aceasta a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranța Națională şi raportul CSAT pe 2023, în care se subliniază că s-a deteriorat semnificativ  climatul de securitate și stabilitate, prin acutizarea focarelor de conflict existente și apariția unora noi. În plus, propaganda rusă a încercat subminarea încrederii în Armata Română, după cum ne-a mai dezvăluit Iulian Badea.

Pe lângă modificările inerente ce vor fi aduse după atâţia ani Legii apărării naționale și Legii privind sistemul național de managament integrat al situațiilor de criză, viceliderul PSD mai susţine şi alte două modificări legislative legate de Armata Română. Una dintre ele este legată de ajustarea legii 257 şi posibilitatea doborârii mijloacelor aeriene străine care pătrund în spațiul aerian românesc. “Zonele de risc trebuiesc acoperite cu efort militar”, spune el, referindu-se la tot mai desele incidente cu drone ruseşti ajunse pe teritoriul României.

Cealaltă modificare se referă la adaptarea Legii 122 privind regimul armelor și munițiilor, dar şi Legea de organizare şi funcționare a MApN. “Schimbările sunt necesare întrucât în afara stărilor excepționale nu se pot desfășura operațiuni militare de luptă, iar armata nu poate să opereze sistemele de armament în afară obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie”, a mai explicat parlamentarul social-democrat.