România, partener strategic al NATO. De ce nu reușesc autoritățile de la București să ne scape de vizele pentru SUA

Criza de securitate de la granița Ucrainei a readus România, mai mult ca oricând, în centrul atenției internaționale, dar și a planurilor strategice ale NATO. Vineri, 11 februarie, la baza militară de la Mihail Kogâlniceanu au sosit primele contingente din cei 1.000 de militari americani pe care Washingtonul i-a transferat din Germania pe flancul estic al NATO. Sosirea acestora a fost întâmpinată atât de președintele Klaus Iohannis, cât și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

În acest context, atât în spațiul public, cât mai ales virtual de la noi, a fost reamintită problema vizelor pentru SUA, România fiind unul din puținele state NATO pentru care această cerință a rămas încă în vigoare. Mai mult, a fost ridicată și posibilitatea ca autoritățile de la București să poată instrumentaliza această criză de securitate, în ideea de a convinge Washingtonul să elimine obligativitatea vizelor pentru cetățenii români în contextul sprijinului acordat de țara noastră.

Autoritățile de la București, dar și foști diplomați români susțin însă că problema vizelor pentru români ține în special atât de legislația strictă a Statelor Unite, ce cuprinde parametri ficși pentru accesul în programul Visa Waiver, cât și de unele probleme structurale unde România nu face încă progresele necesare: statul de drept, crima organizată și traficul de persoane. Mai mult însă, aceștia subliniază că Bucureștiul nu poate folosi într-un mod tranzacțional această criză de securitate și asta în special pentru faptul că statul nostru este principalul beneficiar al sprijinului american, și nu invers.

„Din perspectivă istorică, în momentul în care cele 27 de țări erau pe o listă scurtă de a intra în programul de Visa Waiver, pentru noi nu se lupta nimeni în țară să se întâmple acest lucru. Mă refer la nivelul anilor 2005-2007, atunci când au intrat toate cele 25 de state, mai puțin două: România și Bulgaria. După aceea, din nou, nu s-a mai întâmplat nimic pe zona de interes major al României să fie promovat, în ideea de a obține suport, iar acum câțiva ani în urmă s-a introdus o legislație strictă în SUA. Gradul de acceptare pentru obținerea vizelor trebuie să fie la sub 3 procente, iar în momentul ăsta noi suntem la 10,14%.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Și normal că nu ai niciun fel de variantă, decât să lucrezi pe această poveste, ce presupune un efort și a politicului din România, și a politicului american, și de conștientizare a populației care își dorește o viză, să știe exact în ce condiții trebuie să aplice ca să fie și favorabil acceptul. Dar altă variantă nu există. O tranzacționare de genul ‘vă dăm asta, ne dați asta’ este mai puțin viabilă cât timp ei au o legislație pe care trebuie să o respecte. În ceea ce privește povestea de securitate, trebuie subliniat că nu le asigurăm noi securitatea, ci ei ne asigură nouă securitatea, adică ce să tranzacționăm. Noi ce dăm în povestea asta? Asta e întrebarea majoră. Interesul nostru major este să fim apărați ca stat, și din perspectiva asta, tot ei ne fac acum un favor major.

Altfel, din punct de vedere tehnic, nu cred că mai sunt atât de multe obiecții pentru includerea României în Visa Waiver. Există această barieră pe o chestiune foarte simplă. Gradul de refuz trebuie să scadă. În ceea ce privește aspectul de „over-stay”, noi suntem foarte ok, suntem însă foarte ridicați pe rata de refuz. Aici se poate lucra sau ar exista o undă de oportunitate pe partea de politic. Departamentul de stat ar putea accepta acordarea vizelor mai ușor pentru cei care sunt de o anumită vârstă, sau pentru cei care demonstrează un anumit venit, și atunci acest aspect poate fi relaxat. Însă asta implică și foarte mult lobby”, a declarat pentru FANATIK deputatul PNL Ben-Oni Ardelean, vice-președintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților.

Din rândul țărilor membre UE doar România, Bulgaria și Cipru nu fac parte din programul Visa Waiver, program ce le permite cetățenilor acelor țări accesul fără viză pentru o perioadă de 90 de zile pe teritoriul SUA. Anul trecut Croația a devenit ultimul stat care a fost inclus în acest program. Dintre țările NATO, doar România, Bulgaria și Turcia nu fac parte din acest program.

„Între actuala criză de secutitate și accesul la programul Visa Waiver nu poate exista niciun fel de legătură. Când ne referim la problema din Ucraina, ține de solidaritatea NATO, de o atitudine pe care o avem împreună cu mulți alți parteneri, nu numai cu partenerul american. Cât privește programul Visa Waiver și posibilitatea de a călători în SUA, e o chestiune bilaterală – noi trebuie să scădem pragul de refuz”, a declarat pentru FANATIK și deputatul Ionuț Marian Stroe, membru în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

O strategie contra-productivă

Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, este de părere că o încercare de a aborda într-o paradigmă tranzacționistă problema vizelor pentru cetățenii români ar fi contra-productivă pentru București în condițiile în care SUA reprezintă un partener strategic pentru țara noastră.

„Cine gândește că ridicarea vizelor poate fi negociată prin prisma crizei de securitate aplică un principiu tranzacționist, și în relații de parteneriat strategic temele nu pot fi puse într-o astfel de paradigmă. Pentru Visa Waiver sunt două categorii de condiționalități. În primul rând, scăderea sub rata de respingere de 3% a aplicațiilor pentru viză și, în al doilea rând, un lobby politic mai ales în Congresul american. Nu este o chestiune care să țină de președintele SUA sau de departamentele care se ocupă administrativ, fiind mai mult o decizie politică și nouă ne lipșește grav lobby-ul în Congresul SUA. Îmi amintesc aici experiențele Poloniei și Ungariei în ridicarea vizelor. În ceea ce privește prezența trupelor americane, aici vorbim de garanții de securitate, iar americanii sunt primii și cei mai consecvenți, și sigur cele două teme nu au legătură și este extrem de contra-productiv să ne gândim la o astfel de variantă”, a declarat pentru FANATIK fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu.

Anul trecut, la finalul mandatului său în România, fostul ambasador Adrian Zuckerman a precizat că România a rămas în urmă în ceea ce privește ridicarea regimului de vize pentru că nu și-a rezolvat, în ultimii 10-15 ani, o serie de probleme privind statul de drept, corupția, crima organizată și traficul de persoane.

„Este o chestiune pe care o cunoaștem cu toții. Departamentul de stat face evaluări anuale, și în aceste evaluări, din păcate, România este foarte sus din punctul de vedere al nivelului și extinderii traficului de ființe umane. Din acest punct de vedere, din perspectiva americană, acesta este un impediment major în ceea ce privește ridicarea regimului de vize”, a subliniat Cristian Diaconescu.

De altfel, anul trecut, în ultimul raport emis de către Departamentul de Stat țara noastră a fost menținută pentru al treilea an consecutiv pe lista de supraveghere privind traficul de persoane. Raportul arată că țara noastră nu îndeplinește standardele minime de eliminare a traficului de persoane, România rămânând o sursă principală pentru victimele traficului sexual și exploatarea prin muncă din Europa.

Ovidiu Raețchi, fost deputat liberal, în prezent președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, este de părere că ridicarea regimului vizelor trebuie făcută prin îndeplinirea obligațiilor impuse de legislația SUA pentru a nu exista riscul unor efecte negative ulterioare, în care să riscăm ca opinia publică americană să se întoarcă împotriva românilor.

„Categoric România face paşi importanți în direcția rezolvării problemei vizelor şi eu cred ca în mandatul ambasadorului Muraru problema se va rezolva. Există un aspect politic al chestiunii, iar nivelul relațiilor dintre Washington și București este unul excelent indiferent de profilul administrației americane – democrați sau republicani. Pe de altă parte, însă, exista și un aspect tehnic și e în interesul ambelor părți ca și aici să stăm bine, pentru că dacă renunțăm la vize și ulterior apar probleme riscăm să facem un pas înainte și doi înapoi.

Faptul că Statele Unite asigură securitate pentru România prin trupele prezente aici e un câștig pentru noi, nu pentru SUA. Gândiți-vă că dacă aveam trupe americane în 1945 în țară am fi scăpat probabil de decenii de comunism care ne-au făcut mult rău. Deci noi câștigăm deja enorm prin prezenţa trupelor americane, e ciudat să pretindem pentru asta încă un avantaj în direcția vizelor”, a declarat pentru FANATIK fostul deputat liberal Ovidiu Raețchi.

România, aproape de includerea în Visa Waiver

În luna octombrie a anului trecut, după ce Croația a fost inclusă în programul Visa Waiver, oficialii americani au declarat că iau în considerare adăugarea a încă patru state, printre care și țara noastră, pentru includerea în acest program.

„Avem patru candidaţi în pregătire: Israel, Cipru, Bulgaria şi România. Suntem foarte, foarte concentraţi pe program”, a declarat atunci Alejandro Mayorkas, secretarul american pentru securitate internă.

În cadrul vizitei făcute de ministrul Bogdan Aurescu în SUA în noiembrie 2021 acesta a anunțat un acord cu autoritățile americane pentru demararea unei campanii de informare în rândul cetățenilor români care doresc să aplice pentru vize, ca mijloc de reducere a ratei de refuz.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, anunța la finalul anului trecut o serie de întâlniri cu oficiali americani pentru introducerea României în programul Visa Waiver. „Este un subiect pe care îl abordăm intens și care se află în permanență în angajamentul nostru și în discuțiile cu membrii Congresului. Cea mai grea provocare pentru România continuă să fie rata refuzului pentru viză, dar suntem gata să lucrăm neobosit pentru a schimba acest lucru, fapt ce va marca o etapă crucială în cooperarea noastră bilaterală”, a transmis Andrei Muraru.

În acest context nu trebuie uitat nici faptul că tot mai mulți cetățeni români, de etnie romă, au fost reținuți la către autoritățile americane încercând să treacă ilegal granița cu Mexicul. Reuters raporta în luna mai a anului trecut că, în doar trei săptămâni, aproape 200 de români au reușit să traverseze frontiera cu SUA în diferite puncte de-a lungul graniţei cu Texasul. În prima jumătate a anului trecut, autoritățile americane reținuseră peste 2.200 de cetățeni români ce intraseră astfel pe teritoriul SUA, de zece ori mai mult decât în întreg anul precedent.

Programul Visa Waiver a început în 1986, iar în baza acestuia cetățenii din 40 de țări pot să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism, pentru șederi de până la 90 de zile, fără să aibă nevoie de viză. Principala condiție pentru accederea în program este ca rata de refuz să nu depășească 3% pe an. Pe lângă rata mică a refuzului, o țară trebuie să îndeplinească și alte condiții legate de combaterea terorismului, statul de drept, politicile din domeniul imigrației, securitatea documentelor și gestionarea granițelor.