Cele mai noi date Eurostat indică faptul că România se află pe ultimul loc în UE atunci când vorbim de speranța de viață. Cât trăiesc, în medie, românii în comparație cu ceilalți cetățeni din blocul comunitar.
În ultimul deceniu, speranța de viață în statele Uniunii Europene (UE) a crescut într-un ritm relativ constant până în 2019, când a fost de 81,3 ani. De atunci, anii 2020 și 2021 au înregistrat scăderi ale speranței de viață.
În anul precedent, speranța de viață în UE era de 80,1 ani. Speranța de viață a femeilor a fost de 82,9 ani, cu 5,7 ani mai mare decât cea a bărbaților, care a fost în medie de 77,2 ani.
Dacă ne uităm la un clasament al speranței de viață din statele blocului comunitar observăm, cu îngrijorare, că România se află la coada clasamentului. Lider este Spania, cu 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (ambele cu 82,7 ani).
În țara noastră, media este de 72,8 ani, sub cea din UE, care este de 80 de ani. Speranța de viață la femei este de 76,6 ani, iar la bărbați de 69 de ani. Datele statistice spun că cetățenii din România se mai bucură de 4 ani fără probleme de sănătate, după pensionare.
Speranța de viață din statele UE este strâns legată de sistemele medicale existente. Dacă în occident ele sunt mai dezvoltate, dovadă fiind speranța de viață de peste 80 de ani, în țara noastră lucrurile sunt diametral opuse.
În România, cetățenii se plâng de faptul că accesul la serviciile medicale este dificil în special pentru persoanele care locuiesc în mediul rural. În plus, distanţa până la spitale sau medici specialişti este destul de mare. Oamenii sunt nevoiţi să stea de multe ori pe lista de aşteptare sau la cozi pentru a face analize, diverse investigaţii medicale sau chiar un simplu consult.
Românii mai spun că, pentru a nu fi nevoiţi să stea pe aceste liste de aşteptare trebuie să plătească aceste investigaţii, consultaţii şi tratamente în sistemul privat de sănătate, sistem privat care este destul de costisitor, scrie Observator News.
Într-o ierarhie a celor mai întâlnite afecţiuni ale pacienţilor care ajung la medicul de familie întâlnim bolile respiratorii, boli ale aparatului circulator dar şi bolile infecţioase. În cazul persoanele de peste 60-65 de ani, acestea se confruntă de multe ori cu boli asociate. Sunt incluse aici afecțiuni cardiovasculare, diabet sau boli neurodegenerative.