News

România pierde la CJUE. Proiectul „Minority Safepack” susținut de UDMR va fi înregistrat la Comisia Europeană

Tribunalul Uniunii Europene a decis că inițiativa cetățenească prin care sunt cerute măsuri directe pentru sprijinul minorităților naționale, inițiativă susținută de UDMR, trebuie adoptat de Comisie.
20.01.2022 | 15:21
Romania pierde la CJUE Proiectul Minority Safepack sustinut de UDMR va fi inregistrat la Comisia Europeana
Romania pierde la Tribunalul UE in incercarea de a opri initiativa sustinuta de UDMR. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

România a pierdut joi, 20 ianuarie, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ultima cale legală pe care o avea la dispoziție în încercarea de a bloca înregistrarea la nivelul Comisiei Europene a unei inițiative cetățenești, susținută și de UDMR, privind protejarea minorităților naționale.

Povestea inițiativei cetățenești pentru minorități, susținută de UDMR

Potrivit Tratatului UE, în cadrul unei inițiative cetățenești europene, un număr de cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui sfert dintre statele membre, pot lua inițiativa de a invita Comisia să propună legiuitorului Uniunii adoptarea unui act juridic în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

ADVERTISEMENT

Înainte de a începe strângerea numărului de semnături necesar însă, organizatorii trebuie să o înregistreze la Comisie, care îi examinează obiectul și obiectivele. Comisia poate refuza înregistrarea ei, printre altele atunci când obiectul acesteia din urmă iese în mod vădit din sfera sa de competență.

În iulie 2013, un comitet de cetățeni a prezentat Comisiei o astfel de propunere, intitulată „Minority SafePack – One million signatures for diversity in Europe”. Inițiativa urmărea să invite UE să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin unor minorități naționale și lingvistice prin adoptarea unei serii de acte legislative.

ADVERTISEMENT

Comisia a refuzat să înregistreze propunerea pentru motivul că aceasta se afla în mod vădit în afara sferei sale de competență. Organizatorii inițiativei cetățenești europene s-au adresat apoi Tribunalului Uniunii Europene, care în anul 2017 a anulat decizia Comisiei pentru motivul neîndeplinirii de către aceasta a obligației sale de motivare. Ca urmare a deciziei Tribunalului UE, Comisia a înregistrat parțiat această inițiativă cetățenească.

Statul român s-a adresat atunci Tribunalului UE, solicitând anularea deciziei CE. Ministerul Afacerilor Externe susține că statul român nu poate fi de acord „ca acest instrument să fie folosit pentru a extinde competenţele conferite UE în baza tratatelor fundamentale”.

ADVERTISEMENT

Subiectul a fost unul de interes major pentru UDMR, astfel că, în 2014, Kelemen Hunor amenința cu ieșirea de la guvernare dacă guvernul condus atunci de premierul Victor Ponta nu retragea acțiunea împotriva acestei inițiative cetățenești.

Înfrângere pentru România la Tribunalul UE

Tribunalul UE a respins joi, 20 ianuarie, acțiunea statului român împotriva Comisiei Europene, motivând că inițiativa cetățenească în cauză „are printre altele ca scop să încurajeze participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și mărirea accesibilității acesteia. Astfel, Comisia este abilitată să refuze înregistrarea unei propuneri numai în cazul în care o propunere de ICE se află, având în vedere obiectul și obiectivele sale, în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii”, arată Tribunalul UE într-un comunicat de presă.

ADVERTISEMENT

Mai mult, judecătorii UE subliniază că actele juridice menționate în inițiativa cetățenească „sunt menite să contribuie, pe de o parte, la asigurarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valoare a Uniunii, și, pe de altă parte, la respectarea și la promovarea diversității culturale și lingvistice în Uniune, obiectiv urmărit de Uniune.

ADVERTISEMENT

În această privință, Tribunalul arată că, contrar celor susținute de România, Comisia nu recunoaște Uniunii, prin decizia atacată, o competență generală în aceste omenii, ci numai că aceste valori și obiective ale Uniunii menționate în Tratatul UE trebuie să fie luate în considerare cu titlu de acțiuni ale Uniunii în domeniile vizate de propunerea cetățenească”.

În consecință, Tribunalul UE a constatat că, contrar argumentației României, propunerea cetățenească în cauză nu se afla „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei.

Ce prevede inițiativa pentru protejarea minorităților naționale

La baza inițiativei cetățenești „Minority Safepack” se află ideea că Uniunea Europeană trebuie să aibă reglementări exprese pentru protecţia minorităţilor. Mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, precum Hans Heinrich Hansen (fost preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene – FUEN), Tokay György (fost deputat UDMR, fost ministru delegat pe lângă primul ministru pentru minorităţi naţionale) și-au exprimat părerea că mecanismele Consiliului Europei nu au forţa coercitivă necesară pentru ca statele membre să respecte recomandările acestora, de aceea unele prevederi privind protecţia minorităţilor naţionale ar trebui să facă parte din legislaţia UE.

Încă dinainte ca România să adere la UE, Tőkés László în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar Transilvan a solicitat ca acest lucru să nu se întâmple până în momentul în care România nu își va îndeplini toate obligaţiile pe care le are faţă de minorităţile naţionale.

În anul 2011, FUEN, UDMR şi Tineretul Naţionalităţilor Europene au demarat această iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei.

Acest document cuprindea 11 măsuri care ar fi urmat să fie luate de UE în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Conform paginii oficiale a inițiativei, organizatorii au reușit strângerea de 1.320.000 de semnături în 11 state, cele mai multe provenind din Ungaria-527.687, România-303.695, Italia-78.396,Slovacia-63.272.

„Cele 303.695 de semnături strânse în România reprezintă un rezultat remarcabil, pentru că plasează România pe locul doi în clasamentul ţărilor semnatare şi pe locul întâi dacă luăm în considerare dimensiunea comunităţii în raport cu numărul de semnături. Un sfert din comunitatea noastră a susţinut MSPI”, declara atunci liderul UDMR, Kelemen Hunor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS