România refuză includerea Bâstroe în rețeaua europeană de transporturi. Grindeanu: „Să folosească Sulina. Asta este o linie roșie”

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a afirmat că Ucraina a cerut includerea canalului Bâstroe în rețeaua europeană de transporturi TEN-T, lucru cu care România nu poate fi de acord, câtă vreme canalul Sulina este navigabil, invitându-i pe ucraineni să folosească tot canalul Sulina, transmite News.ro.

„Ucrainenii, inclusiv la Galaţi, la întâlnirea precedentă, au cerut şi au cerut în mod oficial către Comisia Europeană să fie inclus canalul Bâstroe, care este sută la sută pe teritoriul ucrainean, nu e nici măcar la graniţa cu noi, cum e Chilia, să fie inclus în reţeaua europeană de transport, adică în TEN-T. Eu am trimis, noi am trimis ca stat că nu suntem de acord şi că Sulina, sunt lucruri oficiale”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministrul a spus că disputa recentă cu Ucraina privind lucrările de adâncire a canalului Bâstroe a fost un prilej pentru România să transmită că nu acceptă includerea canalului în rețeaua europeană în urma unor lucrări extinse de adâncire.

„A fost bine atunci că câţiva am ieşit şi am spus că totuşi trebuie să se oprească, trebuie să ne aşezăm la masă. Trebuie să folosească Sulina, fiindcă Sulina e singurul canal. Păi au înţeles în primul rând Comisia Europeană şi Statele Unite, susţinându-ne (…)  E foarte bine că noi am reacţionat atunci pentru că am conştientizat atât Statele Unite ale Americii, cât şi Comisia Europeană, că asta este o linie roşie peste care noi nu trecem. Şi în acest moment nu se trece. Şi vă spun de la masa discuţiilor, nu din auzite”, a afirmat Grindeanu.

Digi24.ro

„Vreau să trăiesc în Ucraina”. Mărturii șocante făcute la interogatoriu de soldaţii nord-coreeni capturaţi în Kursk

Pe de altă parte, ministrul nu a contestat dreptul ucrainenilor de a draga canalul Bâstroe, întrucât există un risc de colmatare care face aceste lucrări necesare în mod periodic. „Acolo pe Bâstroe, dacă nu se sapă încontinuu, se depun aluviuni, mai ales la ieşirea din Bâstroe, din canal în Marea Neagră. Credeţi-mă că acele aluviuni cred că s-au depus, s-a săpat”, a explicat ministrul.

Miza disputei – adâncimea canalului Bâstroe

Problema părții române a fost amploarea acestor lucrări de adâncire. Grindeanu spune că erau peste șase metri adâncime pe canal la un moment dat, înainte de a stoparea lucrărilor. Aceste informații au fost trimise și Ministerului de Externe.

„Venind informaţii contradictorii în acea perioadă, când cineva spunea într-un fel, altcineva în alt fel. Sigur, cei care spuneau că nu trebuia să ies, că sunt putinist şi aşa mai departe. Eu am trimis toate acele lucruri la cei care se ocupă de tratate internaţionale şi anume la Ministerul Afacerilor Externe, cerându-le punct de vedere. (…) Am trimis de două ori, am venit şi cu revenire, spunându-le că aştept punct de vedere. Nu l-au trimis”, a detaliat Sorin Grindeanu.

La începutul anului, relațiile româno-ucrainene au cunoscut un moment mai tensionat generat de intenția Kievului de a adânci canalul Bâstroe astfel încât să permită folosirea lui de către navele încărcate care pleacă din porturile Reni și Izmail către mare. Partea română s-a declarat nemulțumită întrucât lucrările de adâncire ar afecta biodiversitatea din Delta Dunării prin scăderea nivelului apelor de pe brațul Chilia.

Digisport.ro

FOTO Cele mai tari meme-uri apărute, după ce Barcelona a umilit-o pe Real Madrid în finala Supercupei Spaniei

Conflictul are și o miză economică întrucât, prin adâncirea canalului Bâstroe, navele ucrainene nu ar mai plăti taxe de tranzit pentru canalul Sulina. Disputa cu Ucraina pe această temă este veche de aproape 20 de ani,  țara vecină încercând în mai multe rânduri să adâncească acest canal, deși normele internaționale o obligă să obțină acordul țărilor vecine care ar putea fi afectate.