Românul care a condus selecționata Ghanei, amintiri savuroase: „Până la bancă mă duceau cu covorul roșu”. Ce l-a impresionat la Universitatea Craiova. Exclusiv

La începutul anilor ’90, Petre Gavrilă a acceptat provocarea să antreneze într-o țară necunoscută pentru mulți români la acea vreme: Ghana. Fost selecționer al ghanezilor a dezvăluit în exclusivitate pentru FANATIK amintiri savuroase din perioada petrecută în Africa.

Amintirile savuruoase ale românului care a condus selecționata Ghanei: „Am plonjat în necunoscut. Sala de primire era arhiplină de ziariști și jucători”

Ghana a devenit una dintre cele mai puternice echipei naționale din Africa, iar la începutul anilor ’90 a avut chiar un selecționer român. Fostul fundaș al oltenilor, Petre Gavrilă, a petrecut aproximativ patru ani în statul african și are amintiri savuroase împreună cu jucătorii ghanezi.

Într-un interviu în exclusivitate pentru FANATIK, Petre Gavrilă a dezvăluit cum a primit invitația de a merge în Ghana, momentele în care era primit cu covorul roșu, dar și potențialul jucătorilor africani. Acesta a dat lovitura de start a partidei Universitatea Craiova – UTA Arad și a dezvăluit ce l-a impresionat la formația din Bănie.

În anii ’90 ați ales o destinație necunoscută pentru antrenorii români, Ghana…

– Eram încă antrenor federal, eram antrenor la Federația Română de Fotbal. După ’90 am primit o invitație, dar de fapt mă căutau înainte și mă chemau la birou, mă luau la întrebări și eu habar nu aveam cine trimitea, am deslușit toate astea abia când am ajuns acolo. Când s-a putut face am plecat, am plecat prin demisie, deoarece Federația nu mi-a dat voie.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Cine a fost în spatele mutării în Ghana?

– Au fost niște prieteni pe care îi aveam de la începutul carierei de antrenor. Mi-am început activitatea ca tânăr antrenor pentru că am avut un accident și a trebuit să mă las, am terminat facultatea și am luat-o de la copii și juniori, am luat Voința București și am promovat cu ea până în Divizia B, am stat patru ani de zile.

După aceea am plecat la Târgoviște în Divizia A ca secund și apoi am rămas principal. Am pătruns printre cei 18 antrenori de antrenori, care stăteau căte 10-18 ani la echipe precum Angelo Niculescu, Teașcă, foarte mulți. Era greu să intri printre ei, dar m-au ajutat rezultatele și am luat toate treptele.

Cum a fost primul contact cu Ghana?

– Totul a fost un necunoscut, am plonjat în necunoscut chiar dacă mă pregătisem cu ajutorul prietenilor de-a lungul timpului. Prieteni pe care i-am avut de-a lungul timpului, când antrenam Voința aveam un prieten care a trecut pe la externe și a lucrat pe afară. Aveam unul care era mare fan Progresul București și el era directorul financiar al Ministerului de Externe, au vrut să mă duc să lucrez în Ghana pentru că aveau relații deosebite acolo.

V-a fost greu să vă obișnuiți cu societatea la început?

– Am plecat cu o oarecare teamă legată de necunoscut, de boli precum malarie și țânțarii care făceau victimele, dar m-am injectat atunci contra malariei la Balș. Trebuia să ai un certificat, astfel nu puteai să intri în Africa. După 12 ore de zbor am ajuns în Ghana, am aterizat pe aeroportul din Accra.

Digisport.ro

”Mă hărțuiește”. A fost trasă pe dreapta în trafic și a izbucnit în plâns! Explicația dată polițistului. VIRAL

Am rămas surprins de primirea făcută acolo, cu toate că era 11 noaptea. Sala mare unde se primeau oaspeții era arhiplină de ziariști și jucători, am rămas surprins. Înainte de ’90 primeam aceste invitații, acum venise și invitația alăturată unui club Hearts of Oak din Accra. Cei de la federația ghaneză au văzut că nu răspund, dar  nu puteam, și au băgat și invitația unui club. După două, trei luni s-a dus o luptă crâncenă dacă mă ia federația sau clubul, iar până la urmă am rămas la club.

Cum arăta fotbalul din Ghana în anii ’90. Petre Gavrilă: „Joacă fotbal pe plajă, se instruiesc acolo. Condițiile de trai sunt destul de vitrege”

Cum ați găsit fotbalul din Ghana?

– În primul rând este un fotbal plin de talente, la fel ca și în Brazilia și celelalte țări din America de Sud joacă fotbal pe plajă, se instruiesc acolo. Sunt plini de talente și toată lumea dorește asta. Fotbalul și boxul erau cele mai iubite sporturi. Au calități extraordinare, fizice în primul rând. Condițiile lor de trai sunt destul de vitrege, mănâncă foarte multe fructe, legume pe care le au la îndemnână. Au o fibră bună, ei o denumeau fibra albă. Sunt talențați și sărăcia care este îi îndeamnă să se dedice fotbalului, să progreseze și să îi vadă cineva. Talentul lor este o tehnică deosebită, dar nu datorită instruirii, deoarece era naturală.

În 1995 ați fost numit și la conducerea echipei naționale a Ghanei…

– Am fost la Cupa Africii, însă în toată perioada asta am răspuns de o echipă de club și națională, am îndeplinit două funcții. Am avut și șansa că președintele țării era fan al clubului și m-a ajutat foarte mult. Doar în Europa erau peste 40 de jucători pe care îi aveam în vizorul meu, jucători mari care jucau în primele două ligi precum Abedi Pele, Tony Yeboah, Tony Baffoe.

Erau niște vârfuri la echipele la care jucau, Tony Yeboah era golgheterul Germaniei la acea vreme, erau staruri la acea vreme. Aveai de unde selecțioana, nenorocirea era că întâmpinai greutăți pentru că nu le dădeau drumul din Europa. Eram interesat să îmi fac și o națională locală care să mă ajute, m-a salvat de foarte multe ori. Îi duceam într-un cantonament scurt de două, trei zile la diferite perioade, a trebuit să mă adaptez să am ceva succes și să mă remarc. Când m-am dus nu știau de români, erau doar nemți și englezi antrenori. În perioada mea la echipele naționale erau doi nemți.

Petre Gavrilă, amintiri savuroase în Ghana: „Până la banca mă duceau cu covorul roșu. Când m-am trezit eram desculț, în autobuz nu mai aveam nici ceas”

Ce amintiri aveți din perioada petrecută în Ghana?

– Foarte multe, acum scriu la o carte pentru că am fost genul de om care întotdeauna a notat și îmi folosesc aceste lucruri. La pensie am o carte scrisă, i-am dat-o soției să o redacteze pentru că a fost redactor de carte, mă rog de ea să nu fie atât de rea și să mi-o facă. Aceste amintiri sunt deosebite, sper să le placă. Sunt multe întâmplări de care nu îți vine să crezi. Am avut jocuri în care mă duceau ca pe un președinte, până la bancă mă duceau cu covorul roșu. Era un respect deosebit pe care mi-l dădeau.

După o victorie m-au tot aruncat în sus că atunci când m-am trezit eram desculț, iar când am intrat în autobuz nu mai aveam nici ceas. Sunt mute lucruri de povestit. Să rămâi atâția ani printre străini nu este ușor. Am păstrat legături deosebite, am venit în țară și am fost antrenor și director tehnic la Sport, după am plecat în Turcia la Vanspor, am promovat în prima ligă.

Am avut visul să înființez o școală de fotbal cum este Academia lui Gică Hagi, am avut-o printre primii. Am avut-o 20 de ani, așa cum o are Gică Hagi. Era bazată pe mulți jucători africani, cunoșteam foarte bine din Ghana, Nigeria și Camerun. Îi adaptam aici câte patru luni și puteam să îi dau la echipe.

Petre Gavrilă a rămas uimit de condițiile Universității Craiova: „Rămân în amintirea mea cât voi trăi. Le mai vezi doar prin afară, extraordinar de bune”

Ați fost pe stadion la Universitatea Craiova – UTA Arad, v-a surprins ceva în mod special la formația din Bănie?

– Am rămas surprins de ce am văzut la Craiova, nu mai fusesem de mult timp. Mi-a făcut o deosebită plăcere că am fost chemat, au fost două zile foarte frumoase și rămân în amintirea mea cât timp voi trăi. Condițiile pe care le-am văzut prin cantonament le mai vezi doar prin afară, extraordinar de bune. Sponsorii care se ocupă au pus tot la dispoziție, au un fotbal bun din nou. Se pare că condițiile depășesc exprimarea jucătorilor, pentru că valoare au.

Sunt convins că Eugen Neagoe pe care l-am avut jucător pe la tineret va face treabă bună în continuare. Îl cunosc foarte bine și știu seriozitatea acestui băiat care a avut rezultate, am toată încrederea. Sunt jucători foarte talentați, încă nu dau totul și nu se exprimă foarte bine. Sper să realizeze ce își dorește toată Oltenia.

Cum vedeți lupta în play-off?

– Va fi o dispută foarte aprinsă, sper ca oltenii să reușească. Eugen Neagoe va ridica valoarea echipei.

Universitatea Craiova a avut probleme în defensivă în ultimele meciuri…

– Ca exprimare nu se exprimă așa cum trebuie, valoare au cum am mai spus. O idee este să fie o formulă neschimbată de la o etapă la alta. Fiecare compartiment este valoros, exprimarea trebuie să fie pe măsura lor, nu au o constanță în joc. Văd că la fiecare joc sunt schimbați fundașii centrali. Am văzut că Mitrea este rezervă, brazilianul are o tehnică deosebită. Problemele le au la fazele fixe, așa mi s-a părut mie. Sunt mai deficitari la fazele acestea, fundașii nu domină spațiu aerian.

Aveți ochi pentru fotbaliștii africani. Ce părere aveți despre Basilio Ndong?

– Mi-au plăcut foarte mult incursiunile lui și nu doar asta, participările la construcție și multe centrări. Este un jucător cu o viteză și o tehnică bună, dar nu poate fi comparat cu căpitanul echipei, este greu. Bancu este un jucător deosebit pentru bine, lipsa lui în teren se vede.

• Cota BETANO pentru FCSB: 1,72 este cota pentru „sub 2,5 goluri” la meciul FCSB – Universitatea Craiova