La începutul acestui an, în mediul online, au început să apară oferte de locuri de muncă. Sarcinile erau neînsemnate: afișarea de pliante sau agățarea de pancarte în spații publice, iar salariul era mic.
Promisiunea de a primi bani rapid a fost prea bună pentru fi refuzată de o mână de refugiați din estul Ucrainei. Curând, aceștia și-au dat seama că ceva era ciudat. Locurile de muncă presupuneau distribuirea de propagandă pro-rusă în numele unui angajator anonim.
Pentru cei dispuși să îndeplinească totuși misiunile, munca a luat apoi o turnură mai complexă. În câteva săptămâni, recruții au fost însărcinați să supravegheze porturile maritime poloneze, să amplaseze camere de luat vederi de-a lungul căilor ferate și să ascundă dispozitive de urmărire în încărcăturile militare.
Apoi, în martie, au primit noi ordine. Să deraieze trenuri care transportau arme către Ucraina, potrivit anchetatorilor polonezi, citați de The Washington Post. Rețeaua a fost dezmembrată de autoritățile poloneze.
Acestea cred acum că angajatorul misterios era agenția de informații militare a Rusiei, GRU, și că operațiunea dejucată a reprezentat cea mai gravă amenințare rusă pe teritoriul NATO de când Moscova a lansat invazia în Ucraina anul trecut.
Neputând sau nedorind să se bazeze pe propriii săi agenți, Rusia a adunat o echipă de amatori, inclusiv prin utilizarea postărilor în limba rusă pe canalele Telegram din Polonia, frecventate de refugiații ucraineni, potrivit oficialilor polonezi, a căror versiune a fost confirmată de omologii lor din serviciile de informații americane.
Dacă ar fi reușit, complotul ar fi putut da roade pe mai multe planuri: încetinirea livrărilor de arme și, în același timp, alimentarea resentimentelor față de cei 1,5 milioane de ucraineni care au fugit în Polonia de la începutul războiului.
Chiar și așa, repercusiunile au fost limitate pentru Moscova. În închisorile poloneze au ajuns în principal ucraineni strămutați, mai degrabă decât agenții GRU.
Oficiali polonezi de rang înalt au declarat că acest complot a depășit un prag periculos. “Acesta este primul semn că rușii încearcă să organizeze sabotaje – chiar și atacuri teroriste – în Polonia”, a declarat Stanislaw Zarin, care supraveghează serviciile de securitate ale țării.
12 refugiați ucraineni se află printre cei aflați în custodie. Printre ceilalți arestați se numără un rus și trei cetățeni din Belarus. În interviuri, oficialii au subliniat că, deși majoritatea suspecților ucraineni provin din provincii estice, în mod tradițional mai apropiate de Moscova, aceștia par să fi fost motivați mai mult de bani decât de ideologie.
De atunci, anchetatorii au descoperit dovezi că Rusia plănuia și alte operațiuni. Recruții au primit sarcina de a efectua incendieri și un asasinat, a declarat un anchetator direct implicat în acest caz pentru serviciul de securitate internă din Polonia, ABW.
Investigatorul nu a dorit să discute despre ținte. “Această amenințare a fost eliminată, dar amenințarea mai amplă rămâne”, a declarat investigatorul, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Serviciile de spionaj ale Rusiei rămân active în Polonia, a spus el, și “vor încerca să elimine greșelile pe care le-au făcut”.
Complotul din Polonia oglindește modelul de externalizare folosit de mult timp de grupările teroriste, inclusiv de Statul Islamic, care utilizează metode online pentru a recruta agenți și a dirija atacuri la distanță menite să semene panică în Occident.
Reprezintă o abatere semnificativă de la modul tradițional de operare pentru serviciile de spionaj ale Rusiei, inclusiv pentru GRU, ai cărui agenți au fost direct implicați în tentativa de otrăvire a unui transfug rus în Anglia în 2018 și în exploziile la depozitele de muniții din Bulgaria și Republica Cehă.
Complotul din Polonia a fost pus în mișcare într-un moment în care Ucraina plănuia contraofensiva pe care a lansat-o în iunie, iar noile sisteme de arme puternice se îndreptau spre autostrăzile și căile ferate poloneze.
Marea majoritate a acestor arme a trecut prin Polonia nu numai datorită poziției sale strategice la granița de vest a Ucrainei, ci și datorită poziției sfidătoare a Varșoviei față de Moscova.
Incapacitatea Rusiei de a intercepta acest flux constant de încărcături letale, fie înainte de a intra în Ucraina, fie în timp ce traversează jumătatea vestică a țării, i-a lăsat perplecși pe oficialii și experții militari.
“Este uimitor pentru mine că suntem la 18 luni [de război] și nu au reușit să distrugă niciun convoi sau tren”, a declarat Ben Hodges, general în retragere din armata americană care a fost comandantul forțelor armatei americane în Europa. “Nu a fost lovită nicio țintă mobilă.”
Eșecul reflectă deficiențele grave ale armatei ruse, inclusiv o surprinzătoare incapacitate de a urmări sau de a lovi ținte în mișcare, precum și o aparentă reticență a Moscovei de a risca lovituri în vestul Ucrainei care ar putea să se abată în Polonia și să declanșeze un răspuns din partea NATO.
Încercarea Rusiei de a opri fluxul de arme face parte, de asemenea, din consecințele planului său de război defectuos. Convinsă că va cădea Kievul în câteva zile, Rusia nu a făcut nicio încercare concertată de a distruge apărarea aeriană extinsă a Ucrainei. Drept urmare, Moscova nu a mai putut de atunci să trimită avioane de luptă sau alte aeronave peste întinderile vaste ale țării pe care le traversează transporturile de arme.
Având în vedere aceste constrângeri, agențiile de spionaj americane au avertizat în februarie că este posibil ca Rusia să caute modalități de a “sabota [situri] logistice pe teritoriul NATO fără a putea fi suspectată”, adică în moduri care ar fi dificil de atribuit Rusiei, potrivit unor documente secrete obținute de publicația americană.
Externalizarea operațiunilor către cetățeni ucraineni și belaruși a fost o modalitate de a realiza acest lucru. Anunțurile folosite pentru a atrage potențiali recruți erau ascunse printre ofertele de locuri de muncă, sfaturi pentru locuințe și escrocherii pe internet care împânzesc canalele Telegram frecventate de grupurile de refugiați din Polonia, au declarat oficialii.
Acestea promiteau o plată variind de la câțiva dolari pentru a picta un mesaj asemănător unui graffiti la 12 dolari pentru agățarea unui poster, a declarat investigatorul ABW. Erau fluturași și bannere pe care scria “POLONIA ≠ UCRAINA”, “NATO GO HOME” și “DO NOT BE BIDEN”, potrivit informațiilor furnizate de ABW.
Distribuirea unor astfel de materiale a servit două scopuri, au declarat oficialii: alimentarea sentimentului anti-ucrainean în Polonia, dar și testarea disponibilității recruților de a îndeplini misiuni împotriva guvernului care îi găzduiește.
Cei care trimiteau fotografii care arătau că au făcut ceea ce li s-a cerut primeau misiuni mai periculoase. Unii au fost instruiți să cumpere telefoane mobile și aparate de fotografiat care să fie transmise altor recruți care au început să străbată Polonia pentru a aduna informații și fotografii de pe șantierele de cale ferată, aerodromuri și porturi maritime.
Recruții erau plătiți în criptomonede și prin transferuri bancare din conturi bancare nedetectabile, au declarat oficialii. Sponsorii ascunși ai recrutării au făcut publice liste cu remunerațiile oferite pentru diverse operațiuni. În top se aflau misiunile de deraiere, incendiere și asasinare, deși chiar și acestea erau listate la doar câteva sute de dolari, potrivit oficialilor ABW.
Rusia părea să vizeze recruți ale căror vârste și istoricuri personale erau mai puțin susceptibile de a atrage atenția serviciilor de securitate, au declarat oficialii. Cei mai mulți aveau în jur de 20 de ani, iar unul avea doar 16 ani. Până în februarie, a început să se contureze o formă organizațională.
“Operațiunea se baza pe o structură de celulă clasică”, potrivit informațiilor furnizate de ABW, cu celule axate pe funcții precum supravegherea, achizițiile, logistica și operațiunile. “Fiecare celulă avea un lider, o persoană de încredere a serviciilor de informații rusești”, potrivit ABW. Cei de la nivelurile inferioare nu primeau foarte multe informații și “nu se cunoșteau între ei decât dacă era necesar”.
Autoritățile poloneze au declarat că există încă lacune semnificative în înțelegerea rețelei, inclusiv în ceea ce privește identitatea agenților ruși care o dirijează și amploarea totală a comunicațiilor lor criptate cu liderii celulelor din Polonia.
Oficialii polonezi implicați în anchetă au descris cazul ca fiind diferit de oricare altul pe care l-au întâlnit, reflectând niveluri de improvizație și disperare din partea serviciilor de spionaj rusești care se confruntă cu presiuni fără precedent.
După invazie, Polonia a expulzat fiecare ofițer de caz cunoscut în cadrul agențiilor de spionaj rusești SVR, FSB sau GRU – 45 în total. Palatul ambasadei Rusiei din Varșovia seamănă acum cu un oraș fantomă.
Un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații poloneze a declarat că Rusia a încercat să salveze fragmente din rețeaua sa de spionaj, bazându-se pe agenți sub acoperire care nu se află în ambasadă.
“Își folosesc ilegaliștii lor, agenții lor inactivi”, a declarat oficialul, adăugând că aceștia sunt angajați cu prudență de către Kremlin deoarece sunt puțini și nu beneficiază de protecția legală oferită diplomaților.
Moscova continuă să înroleze amatori pe care îi consideră mai ușor de sacrificat, au mai declarat oficialii, iar ancheta privind rețeaua de sabotaj a condus ABW către alți suspecți. Printre aceștia se numără un jucător rus de hochei în vârstă de 20 de ani de la o echipă din Polonia, care a fost reținut în iunie după ce a fost prins supraveghind punctele de trecere a frontierei din Ucraina.