Criza ucraineană: NATO anunță că România va avea un Grup de Luptă Permanent. Boris Johnson spune că sunt puține dovezi ale retragerii rușilor

Nici Boris Johnson nu pare a fi prea încrezător în demersul Rusiei de a-și retrage armata de la granița cu Ucraina. Premierul britanic a spus în timpul unei discuții cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că ”sunt puține dovezi” în acest sens.

Țara noastră va avea un Grup de Luptă Permanent al NATO, precizează surse Digi24. Decizia a fost luată în cadrul reuniunii miniştrilor apărării din ţările membre ale NATO.

Miercuri, secretarul general al NATO a precizat că țara noastră poate găzdui un grup de luptă la care să ia parte mai multe țări membre.

„România este gata să găzduiască un grup de luptă, mai mulți aliați au fost gata să ia parte”, a spus Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă.

Totuși, „o decizie nu a fost luată încă”, a spus el.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că Rusia își dorește ca Occidentul să nu mai provoace isterie în legătură cu criza din Ucraina.

”Îndemnăm țările occidentale să nu mai provoace isterie anti-rusă, care, de fapt, este deja și anti-ucraineană, le îndemnăm să nu mai pompeze Kievul cu arme.

Aceste acțiuni afectează negativ atât soluționarea conflictului din Donbass, cât și situația generală a securității și stabilității în Europa”, a transmis Maria Zakharova, potrivi agenției ruse de presă, TASS.

Maria Zakharova a mai precizat că prin isteria creată, Occidentul nu face decât să pună o presiune psihologică și morală asupra ucrainenilor.

”Starea oamenilor, moralul lor este important, deoarece, din păcate, orice mișcare bruscă, inclusiv de-a lungul liniei de contact, orice împușcătură, orice provocare, poate duce în cele din urmă la unele consecințe fatale”, a mai subliniat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

Jens Stoltenberg a declarat că NATO a fost „foarte transparentă” și spune că informațiile pe care le-a împărtășit pot fi confirmate din surse deschise – inclusiv sateliții comerciali.

„Cred că este foarte greu de contestat faptul că Rusia a strâns peste 100.000 de soldați și o mulțime de echipamente grele”, a spus el.

Stoltenberg adaugă că acest lucru a fost prezis de NATO în urmă cu câteva luni și s-a întâmplat în ciuda faptului că Rusia a negat că acesta a fost planul.

Secretarul general al NATO a repetat faptul că există un „optimism prudent” că Rusia este dispusă să se angajeze în eforturi diplomatice.

„Deși credem că acest lucru ar trebui să luăm în serios… ceea ce vedem pe teren nu este retragerea trupelor, forțelor sau echipamentelor”, a subliniat Stoltenberg.

Împreună cu un atac cibernetic asupra Ucrainei pe care unii îl leagă de Rusia, a mai spus el, „acestea sunt genul de acțiuni și măsuri la care ne așteptăm să vină înainte de o intervenție militară mai mare”.

Întrebat dacă trimiterea unor grupuri de luptă suplimentare în Est nu va antagoniza Rusia, secretarul general a insistat că NATO lucrează pe o bază „defensivă” și a fost clar că alianța este gata să se așeze la masa negocierilor cu Rusia și să abordeze probleme precum controlul armelor.

Stoltenberg a mai declarat că cel mai bun mod de a merge înainte este „să te angajezi cu bună-credință” și să vorbești: „Nu suntem o amenințare (pentru Rusia n.r.), suntem pregătiți pentru dialog”.

Dar el a avertizat că „consolidarea masivă de trupe” combinată cu „retorica amenințătoare” alături de istoricul Rusiei trebuie luată în serios.

„De aceea, în mod defensiv, ne creștem prezența în Est”, adaugă el.

Șeful NATO a explicat și că noua normalitate este ca Rusia să testeze principiile care stau la baza securității europene și că Moscova a folosit forța pentru a încerca să intimideze alte țări din Europa să accepte cererile Rusiei, ceea ce încalcă principiile de bază care au fost importante timp de decenii.

„Rusia a demonstrat voința de a folosi forța pentru a încerca să constrângă alte țări și să încerce să schimbe unele principii fundamentale care sunt importante pentru securitatea noastră comună”, a spus Stoltenberg.

Acesta a adaugat că de aceea este important să se ia în considerare ajustările pe termen lung ale prezenței NATO în est.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a început conferința de presă spunând că miniștrii apărării s-au întâlnit pentru a discuta despre comasarea „continuă” a trupelor la granițele Ucrainei.

El spune că aliații salută toate eforturile diplomatice și spune că există semne de la Moscova că diplomația ar putea câștiga. Dar, a mai declarat Stoltenberg, nu există semne de detensionare sau retragere a trupelor ruse.

Jens Stoltenberg a repetat că nu este prea târziu pentru Rusia să se retragă din pragul conflictului. NATO a trimis Rusiei propuneri concrete pe hârtie privind transparența și controlul armelor, a precizat Stoltenberg.

NATO nu va face compromisuri cu privire la principiile sale de bază, a subliniat secretarul general al alianței nord-atlantice.

Jens Stoltenberg a mai anunțat că NATO va înființa noi grupuri de luptă pentru a proteja flancul estic al alianței, însă nu a precizat când și unde vor fi amplasate acestea.

Stoltenberg a precizat că NATO va analiza înființarea de noi grupuri de luptă în regiunile centrale și de sud-est din cadrul alianței – cum ar fi România – ca parte a strategiei defensive împotriva agresiunii ruse.

Potrivit secreterului general al NATO, comandanții militari vor lucra la detalii și vor raporta în câteva săptămâni și vor exista discuții în curs despre modul în care apărarea NATO poate rămâne puternică.

În plus, 270 de miliarde de dolari vor fi cheltuiți pentru apărare, spune secretarul general.

De asemenea, Stoltenberg a ținut să reitereze faptul că NATO nu este o amenințare pentru Rusia și că măsurile pe care le ia sunt „defensive”.

Potrivit șefului NATO, nu știm ce se va întâmpla în Ucraina, dar știm deja că este o criză de securitate în Europa.

Moscova a spus clar că este pregătită să testeze principiile fundamentale care au stat la baza securității europene prin folosirea forței, spune el, adăugând că aceasta este „noua normalitate în Europa”.

Șeful NATO susține o conferință de presă după o întâlnire a miniștrilor apărării din statele Alianței la Bruxelles.

Blinken a condamnat o propunere a parlamentarilor ruși de a recunoaște în mod oficial două regiuni separatiste susținute de ruși din estul Ucrainei ca independente.

Camera inferioară a parlamentului Rusiei a votat marți pentru a-i cere lui Putin să recunoască republicile populare autodeclarate Donețk și Lugansk, iar Uniunea Europeană a spus Moscovei să nu dea curs.

„Promulgarea acestei rezoluții ar submina și mai mult suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ar constitui o încălcare gravă a dreptului internațional, ar pune sub semnul întrebării angajamentul declarat al Rusiei de a continua să se angajeze în diplomație pentru a obține o soluționare pașnică a acestei crize”, a declarat secretarul de stat american.

Blinken a avertizat, de asemenea, că această mișcare va „necesita un răspuns rapid și ferm din partea Statelor Unite, în deplină coordonare cu aliații și partenerii noștri”.

Secretarul de stat american (șeful politicii externe n.r.) spune că Washingtonul nu a văzut nicio dovadă a unei retrageri a trupelor ruse de la granițele Ucrainei și că Moscova, dimpotrivă, a mutat unitățile critice mai aproape de zonă.

„Este ceea ce spune Rusia și apoi este ceea ce face Rusia. Și nu am văzut nicio retragere a forțelor sale”, a declarat Blinken pentru postul american MSNBC.

„Continuăm să vedem unități critice care se deplasează spre graniță, nu departe de graniță. Deci, ceea ce trebuie să vedem este exact opusul. Trebuie să vedem aceste forțe îndepărtându-se”, a mai spus el potrivit BBC.

Și a adăugat că Rusia ar putea acționa în continuare cu „fără preaviz”. Vladimir Putin ar putea „apăsa trăgaciul” azi sau mâine dacă ar vrea.

Franța și China au convenit că este necesar să se continue dialogul și să sprijine detensionarea crizei din Ucraina, a declarat biroul lui Emmanuel Macron în urma unui apel telefonic între președintele francez și omologul său chinez Xi Jinping.

Biroul lui Macron a mai spus că Xi și-a reiterat sprijinul deplin pentru punerea în aplicare a acordului de la Minsk din 2015 în timpul discuțiilor celor doi.

Rusia este pregătită să redirecționeze aprovizionarea către alte piețe în cazul în care noi sancțiuni occidentale vizează companiile sale energetice, a spus ministrul de finanțe Anton Siluanov.

Siluanov nu a spus cum își va deturna Rusia exporturile de energie, dar a spus că rezervele valutare ale Rusiei, Fondul național de avere și un excedent bugetar ar trebui să protejeze economia și băncile de orice posibile sancțiuni.

SUA și aliații săi iau în considerare noi sancțiuni – inclusiv împotriva celor mai mari bănci, economiei și sectorului energetic din Rusia, cu posibile controale la export – în cazul în care Moscova lansează o invazie a Ucrainei.

Moscova dorește ca NATO să promită public că nu va lăsa Ucraina să se alăture alianței militare, a declarat diplomatul rus Konstantin Gavrilov.

„Rusia va insista ca NATO să-și anunțe public refuzul de a accepta Ucraina în rândurile sale. Kievul, la rândul său, trebuie să-și proclame statutul neutru, de nealiniat”, relatează agenția de presă rusă RIA Novosti, care îl citează pe Gavrilov, care are sediul la Viena.

Moscova a cerut în mod repetat asigurări că Ucrainei nu i se va permite niciodată să intre în rândurile NATO, dar alianța condusă de SUA a respins aceste cereri, insistând că politica sa de „uși deschise” trebuie menținută.

În calitate de „țară parteneră” actuală, există o înțelegere că Ucraina ar putea fi capabilă să adere la NATO cândva în viitor – un obiectiv care este înscris în constituția țării.

Adresându-se parlamentarilor UE, Charles Michel a declarat că „escaladarea militară fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei” amenință „pacea și securitatea în Europa”.

„În ultimele două zile, Rusia a semnalat că ar putea fi deschisă diplomației și îndemnăm Rusia să facă pași concreți și tangibili către detensionare, deoarece aceasta este condiția unui dialog politic sincer”, a spus Michel.

„Alegerea de astăzi este o alegere între război și sacrificiile tragice care ar veni odată cu acel război sau curajul unui angajament politic, curajul unei negocieri diplomatice”, a adăugat el.

Președintele Ucrainei a reacționat la informațiile din Rusia conform cărora își retrage unele dintre trupele de la graniță.

Vorbind pentru BBC, Voldîmîr Zelenski a declarat: „Ca să fiu sincer, reacționăm la realitatea pe care o avem și nu vedem încă nicio retragere. Tocmai am auzit despre asta”.

El spune că crede că „toți oamenii normali se așteaptă la de-escaladare”.

“În ceea ce privește amenințarea, am spus de multe ori că suntem liniștiți în privința oricăror amenințări pentru că ne amintim că toate acestea nu au început de ieri. Acest lucru se întâmplă de mulți ani”, adaugă el.

Zelenski spune că atunci când trupele se retrag, „toată lumea va vedea asta” – nu numai armata sau servicile de informații.

„Dar deocamdată sunt doar declarații.”

China a acuzat SUA și pe aliații săi occidentali că „exagerează amenințarea războiului și creează tensiuni” pe fondul crizei din Ucraina.

Washingtonul a îndemnat cetățenii americani să părăsească imediat Ucraina, avertizând că un atac ar putea avea loc în orice moment, în ciuda faptului că Rusia a negat în mod repetat că are vreun plan de invazie. Marea Britanie a făcut același lucru.

„O astfel de exagerare și dezinformare persistentă din partea unor țări occidentale va crea turbulență și incertitudine în lumea plină de provocări și va intensifica suferința și diviziunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe Wang Wenbin.

„Sperăm că părțile relevante vor opri astfel de campanii de dezinformare și vor face mai mult pentru a beneficia de pace, încredere reciprocă și cooperare”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a negat că Rusia s-a aflat în spatele unei serii de atacuri cibernetice asupra Ministerului Apărării din Ucraina și a două bănci majore, dar a spus că nu este surprinzător că Kievul dă vina pe Moscova pentru incidente.

„Așa cum era de așteptat, Ucraina continuă să dea vina pe Rusia pentru tot. Rusia nu are nimic de-a face cu niciun atac DDOS”, a declarat Peskov reporterilor, relatează Al Jazeera.

Kievul a declarat anterior că atacurile cibernetice ar fi putut fi orchestrate de Moscova.

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat miercuri, ziua în care unele rapoarte americane sugerau că ar putea fi lansată o invazie a Rusiei, „o zi a unității”.

El le-a cerut cetățenilor Ucrainei să afișeze steaguri naționale și să poarte panglici albastre și galbene pentru a demonstra „unitatea țării lumii întregi”.

Ucrainenii s-au conformat și au arborat steaguri galben-albastre în fața școlilor, spitalelor și a multor magazine, în timp ce un difuzor de la un birou al guvernului local din capitala Kiev, răsuna de cântece patriotice.

Televiziunea națională și canalele guvernamentale de Youtube difuzează, de asemenea, discursuri și mementouri despre națiunea Ucrainei.

„Toată lumea vrea să ne sperie… [dar] suntem aici pentru a rămâne”, a declarat pentru Reuters Ludmila, o pensionară, care purta un mic steag ucrainean pe reverul hainei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat sceptic față de anunțul Rusiei privind retragerea unor trupe din peninsula Crimeea.

Stoltenberg a mai spus că, deși este loc pentru un optimism precaut în ceea ce privește detensionarea situației, numărul militarilor ruși în zonă a crescut în mod constant.

„Rămâne de văzut dacă există o retragere a Rusiei… Ceea ce vedem este că au crescut numărul de militari, iar mai multe trupe sunt pe drum”, a declarat Stoltenberg reporterilor la începutul unei întâlniri de două zile a apărării NATO. miniștri la sediul alianței conduse de SUA de la Bruxelles.

„Dacă încep cu adevărat să-și retragă forțele, asta este ceva ce vom saluta… Ei au mișcat întotdeauna forțele înainte și înapoi, așa că doar că vedem mișcarea forțelor, a tancurilor de luptă, nu confirmă o retragere reală.”

Secretarul general al NATO a reiterat poziția alianței conform căreia, Rusia se expune unor sancțiuni extrem de severe în cazul unei invazii în Ucraina și a subliniat faptul că Alianța este pregătită pentru orice scenariu.

În aceeași notă s-a exprimat si ministrul britanic al apărării, care a declarat că Regatul Unit nu a văzut încă nicio dovadă că Rusia își retrage trupele din pozițiile din apropierea graniței cu Ucraina.

„Nu am văzut nicio dovadă a acestei retrageri deocamdată”, a declarat Ben Wallace. „Vom crede Rusia pe cuvânt, dar îi vom judeca după acțiunile lor”, a adăugat el.

La rândul său, ministrul canadian al apărării, Anita Anand, a spus că speră să vadă dovezi ale retragerii trupelor ruse de la granițele Ucrainei, dar a avertizat că, pentru moment, numărul militarilor este în creștere.

„Escaladarea trupelor ruse la granița cu Ucraina, inclusiv în Belarus, este din ce în ce mai semnificativă”, a declarat Anand.

„Așteptăm cu nerăbdare să vedem dovezi ale retragerii trupelor din partea Rusiei. Dar trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate cu acea escaladare semnificativă a trupelor ruse pe care am văzut-o în ultimele săptămâni”, a spus ea, adăugând că situația se află într-un moment crucial.