Scandal balcanic în lumea fotbalului românesc! FANATIK a aflat, în exclusivitate, detalii picante despre ultimul conflict de proporții dintre doi „grei” ai fenomenului. Înjurături, amenințări, tot „tacâmul” unei „gălăgii” tipic dâmbovițene. Ce s-a întâmplat? Impresarul „Giovani” Ioan Becali l-a sunat zilele trecute pe „Mister” Cornel Dinu și l-a făcut albie de porci, înjurându-l minute bune. Fără să se… repete! :))
„Nenorocitule”, „Unealtă a răului”, „Numai nenorociri faci”, „Te hrănești numai din minciuni”, „Asasinule”, „L-ai omorât pe Albanezu’, n-am uitat…”, „Criminalule” sunt numai câteva dintre apelativele… delicate ale lui Giovani Becali la adresa lui Cornel Dinu! De unde acest acces de furie al fostului și actualului impresar? De unde a pornit totul? De la o… carte!
Best-seller-ul „Misterele lui Mister” al lui Cornel Dinu. Roman autobiografic lansat pe 2 iunie anul acesta, al treilea volum autobiografic, după „Zâmbind din iarbă” (2007) și „Jucând cu destinul” (2008). Carte în care Cornel Dinu povestește cu lux de amănunte cum a încercat Mircea Sandu, președintele FRF pe atunci, să cumpere ultimul meci al echipei naționale în grupa 2 preliminară a Campionatului European din 1992. Era chiar jocul decisiv, ultimul din grupă, pe 20 noiembrie 1991, la Sofia, cu Bulgaria. Aveam 9 puncte, ne trebuia victoria (oricare în afară de 1-0!) pentru a termina pe primul loc, la golaveraj sau, dacă nu, la goluri marcate, peste Scoția, care avea 11 puncte (se dădeau 2 puncte la victorie). Încercarea de „sensibilizare” a fotbaliștilor bulgari a fost, susține Cornel Dinu, facilitată de Giovani Becali, care avea relații sus-puse la Sofia, „capul de pod” al adversarilor fiind marele Hristo Stoivcikov, fotbalist impresariat o bună perioadă chiar de frații Becali.
Întâmplarea relatată de Cornel Dinu în roman l-a făcut pe Giovani Becali să-și iasă din minți. „De unde ai scos, mă, minciunile astea?!”, „Numai invenții ai scris în cartea aia despre mine și despre Stoicikov!”, „Numai rău faci!”, „Te dăm în judecată, vine Stoicikov la București, o să ai parte de un proces lung și costisitor”, i-a mai promis Giovani lui „Mister”. Avalanșa de insulte și de amenințări a fost confirmată de Cornel Dinu pentru FANATIK.
„E adevărat că am vorbit cu Cornel Dinu la telefon. Nu știam ce e cu minciunile alea și nici nu știam de carte. M-a sunat Stoicikov de la Miami, unde lucrează în televiziune, și m-a întrebat cine a scris prostiile alea. L-am întrebat pe Victor și atunci am aflat de cartea lui Cornel Dinu. Stoicikov mi-a zis că se vorbește în toată Bulgaria de ce a scris Dinu. Că Hristo a vrut să-și vândă naționala în 1991. Stoicikov vine pe 28 octombrie la București, o să facem împreună o conferință de presă, o să consultăm și avocați și o să-l dăm în judecată pe Dinu. Să demonstreze ce a scris acolo. Că și eu pot spune de unul că e homosexual, că e limbist, că a făcut ceva, dar trebuie să demonstrez. Așa să facă și el, să vină cu un martor, cu o dovadă. Ca exemplu, recent am zis că Florinel Coman are ofertă de 9 milioane de euro, sunați-l pe Gigi și verificați dacă e adevărat. Asta spun, când deschizi gura și spui ceva, sau scrii, demonstrează!
Eu nu înțeleg de unde a inventat Dinu chestiile astea: 500.000 de dolari în 1991 duși peste graniță! Mie mi-era frică să nu-mi facă ăștia vreo cheie la trecerea frontierei, credeți că umblam cu atâția bani la mine acum 30 de ani? De ce nu spune Dinu câți bani a luat la transferurile lui Răducioiu și Lupescu? De ce nu spune Dinu ce costume îi ducea doamnei Iliescu, costume plătite de alții? I-am zis la telefon „Băi Cornele, băi canceristule! De ce inventezi? Ești un om bolnav, care ia medicamente și cu care nu o să mai stea nici câinele! Ești un cancer al lui Dinamo și al societății românești!” L-am mai și înjurat, dar nu suport minciunile. O să răspundă, nu o să fie ceva penal, pentru că nu o să se mai întâmple nimic după 30 de ani. O să fie daune morale, pentru că trebuie să simtă. Eu îl apreciez că are o cultură adevărată și îi ține Dumnezeu mintea și la vârsta asta. Jos pălăria când comentează și analizează meciuri de fotbal, pentru că asta e meseria lui! Îl ascult cu plăcere, dar nu pot fi de acord când minte și inventează” – Giovani Becali pentru FANATIK.
În stilul caracteristic, „Mister” a redat pentru FANATIK replica ironică pe care i-a adresat-o lui Becali: „M-a înjurat trei minute fără să se oprească. L-am lăsat să răsufle și i-am zis duios: «De ce te-ai supărat, Giovani? Păi eu te-am lăudat, nu te-am criticat! N-ai înțeles nimic! A fost singura dată când ai vrut și tu să faci un bine pentru țara asta pe care ai furat-o toată viața ta… Puneai și tu umărul la ceva constructiv… Eu, de fapt, te-am lăudat!»”. FANATIK vă prezintă mai jos paginile 326-329 din „Misterele lui Mister”, în care Cornel Dinu și-a așternut amintirile din acel noiembrie 1991.
„În ultimul joc al grupei, la Sofia, trebuia să câștigăm pentru a ajunge printre echipele calificate la turneul din Suedia din vara celui an. Reprezentativa Bulgariei era formată atunci, ca și la noi, dintr-o generație de excepție. Condusă de un fost internațional, fundașul central Penev. Liderul lor ers Hristo Stoicikov, jucător la Barcelona lui Cruyff.
Având nevoie de victorie la Sofia, ambițios, președintele FRF Mircea Sandu era dispus să facă orice. Nu numai pe teren, ci și în culise . Bulgaria, indiferent de rezultatul cu noi, nu se mai putea califica din grupa noastră. Și, din jocul rezultatelor de până atunci, dacă n-am fi câștigat în acest ultim meci al grupei, Scoția ar fi ocupat primul loc. […]
[…] Mircea Sandu i-a cerut sprijinul lui Dan Alban pentru decisivul de la Sofia. Acesta a venit la începutul lui noiembrie la București împreună cu Giovani Becali. Acesta cunoștea bine lumea tenebrelor de la sud de Dunăre . Stătuse în anii precedenți destul de mult timp la Sofia. Avusese și probleme acolo, suportând o condamnare ispășită în celebrele închisori bulgare. Era un obișnuit al meleagului, cunoștea bine pe unul dintre capii lumii interlope, mână în mână cu statul și la ei. Amândoi au plecat în capitala Bulgariei și țineau legătura, firesc, numai ci decidentul Mircea Sandu. Am ajuns și eu la Sofia pentru acel meci hotărâtor, invitat de Traian (apelativul lui Mircea Sandu pentru apropiați). Mereu lângă el, am aflat că mesagerii săi, Dan și Giovani, reușiseră să sensibilizeze prin Stoicikov o parte a jucătorilor din naționala bulgară să faciliteze victoria noastră. Bineînțeles, nu pentru că ne-ar fi vrut binele, ci contra cost.
Traian îmi spusese numai mie, ca prieten de mare încredere, că strânsese de la unii președinți de cluburi din vechea și noua Cooperativă (!) cam 250.000 de dolari, prețul eventualei victorii. Nu mai țin minte suma exactă. Din sertarele memoriei mele mi se șoptește că ar fi fost mult mai mare, spre 500.000. Bani purtați de Dan și Giovani într-o geantă diplomat, mereu numai la ei. Niciodată nu o lăsau în mașină, erau profesioniști. Fratele meu Dan o purtase cu el până îninte de ora partidei. După aceea o lăsase într-un loc neutru, așa cum se obișnuiește în astfel de tranzacții.
Se pare, nu știu sigur acest aspect, că despre un posibil ajutor din partea jucătorilor bulgari mai știau doar profesorul Mircea Rădulescu (n.red. – selecționerul echipei naționale în acel moment) și Gică Hagi. Care juca și el în Spania, ca Stoicikov, dar la rivala Real Madrid. Ca balcanici, se-nțelegeau de minune și se respectau.
La ora jocului, ca și în timpul său, cei care știam această posibilă înțelegere eram într-o tensiune rară pentru un joc de fotbal. Acum era cu totul altceva…”
„Partida a fost echilibrată. Cei care trăisem ți astfel de momente în fotbal (în cazul meu extrem de rare, din fericire) am realizat destul de repede, simțind jocul, că bulgarii evoluau împărțiți în două tabere. Una, cu Stoicikov și alți câțiva, de partea noastră. Practic, pericolul major, „leul” obișnuit din echipa lor, Hristo Stoicikov, s-a comportat ca un mielușel blând care nu ne-a creat niciun pericol.
Am deschis scorul prin Adrian Popescu și am fost egalați prin Sirakov. Înainte de goluri, arbitrul danez Mikkelsen, înclinând spre noi, ne-a acordat destul de ușor un penalty. Din nefericire, Hagi, „regele” nostru fotbalistic, a tras slab și chelul Mihailov din poarta lor, care nu era în trupa lui Stoicikov, l-a apărat.
https://www.youtube.com/watch?v=TprmRVvvl5o
Totul s-a dus pe apa Sâmbetei pentru noi și la loc comanda cu bani cu tot. Traian a recuperat geanta, cei doi, Dan și Giovani, așa cum știam, au fost «uomini d’onore». Mai departe, ce s-a întâmplat cu banii, dacă au fost returnați, nu mai știu nimic. După joc, distrus, Hagi a mai avut, totuși, puterea să recunoască că Stoicikov i-a spus că el și încă câțiva au evoluat pentru a ne aduce nouă victoria. Am aflat mai târziu, așa cum se întâmplă în astfel de jocuri, de la prietenul meu, marele chirurg ortoped bulgar profesorul Șoilev, doctorul naționalei și al celebrei Levski, că antrenorul Penev avea și el oamenii lui de suflet în echipă și a vrut să ne bată.”
Giovani Becali nu este la prima ispravă în care îl lasă nervii și devine violent. Primarului Florentin Pandele i-a rupt mâna cu târnăcopul, apoi și-au îmbunătățit relațiile până au devenit… rude! Prin alianță, desigur… În cele 7 luni în care a fost președinte executiv al lui Dinamo (iulie 2005 – februarie 2006), a avut mai multe controverse cu Nicolae Badea, pe care l-a tras de… nas într-un Consiliu de Administrație devenit faimos. În februarie 2009, a avut o ieșire nervoasă la Sport.ro (din 2017 ProX), la adresa realizatorului și moderatorului emisiunii „Informația”, Emanuel Terzian. A aruncat cu lavaliera în acesta, l-a înjurat și l-a scuipat.
În 2004 i-a zis jurnalistului Grigore Cartianu că pute, tot în direct, în studioul B1TV.
Tot Giovani Becali i-a ameninţat, public, pe ziariştii de la „Evenimentul Zilei” că-i „face de la brâu în jos”, detaliind apoi, ca să fie clar: „Vroiam să zic că îi împuşc, sub genunchi, pe ăla tâmpit şi p-ăilalţi doi beţivi, că legea îmi dădea doar şase luni…”. În același interviu pe evz.ro, din februarie 2018, recunoștea că umblă tot timpul înarmat: „Am trei arme: revolver, pistol şi o «lupara» (n.red. – pușcă tăiată de tip break-open în limba italiană) cu acte în regulă. Am tras şi după oameni, să mă apăr”.
„Toată viaţa mea am dat şi am luat bătaie. Îmi place să mă bat, să dau şi să iau! Nici de împuşcături nu mă tem!” – Giovani Becali
„Îmi place să fiu malefic, diabolic! Să mi se ştie de frică. Dau şanse puţine celorlalţi să se compoarte necinstit cu mine!” – Giovani Becali